Antene Speciale

Curs
8.7/10 (10 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 3697
Mărime: 799.37KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alexandru Lupu, Patesan Florica
Curs antene speciale. Este un curs mai mult de telecomunicatii.

Extras din document

4.1. Antena canal de undã

4.1.1. Prezentarea antenei

Datoritã avantajelor pe care le prezintã, antenele canal de undã au cãpãtat o largã rãspândire la liniile de radioreleu, statiile de radiolocatie, precum si ca antene de receptie la televiziune. Aceste antene se utilizeazã mai frecvent în gama undelor metrice si decimetrice, dar uneori si în gama undelor centimetrice.

Antena canal de undã se compune (fig.4.1) dintr-un dipol activ (DA), care de regulã este un dipol simetric în l/2 si mai multi dipoli pasivi. În partea din spate a antenei este un singur dipol pasiv, mai lung decât cel activ, numit reflector (R), iar în partea din fatã mai multe elemente pasive, mai scurte decât cel activ, numite directori (Di). Numãrul directorilor poate fi de la 1 la 25. Atât dipolul activ cât si cei pasivi sunt fixati pe un suport metalic. Fixarea se face direct pe suport, fãrã izolatoare. Dipolii sunt fixati de barã la mijlocul lor, punct în care potentialul electric este zero, deci în suport nu apar curenti de egalizare.

Fig. 4.1. Antena canal de undã

Dipolii se realizeazã în mod curent din teavã sau barã metalicã.

Dimensiunile elementelor componente si distantele dintre ele joacã un rol deosebit în formarea fasciculului de unde. În literatura de specialitate sunt date sub formã tabelarã, dimensiunile optime pentru diferite lungimi de undã si pentru un numãr diferit de elemente ale antenei.

Se poate arãta cã, câmpul electric rezultat în spatele dipolului pasiv, mai lung decât cel activ, este aproape nul, din care cauzã un alt dipol pasiv situat în spatele primului nu mai are sens. Din aceastã cauzã acest dipol pasiv se numeste reflector. Uneori, în practicã, se recomandã utilizarea unui reflector plan în locul celui liniar. Câmpul electric radiat de reflector se propagã si în directia reflector – dipol activ, acesta compunându-se cu câmpul radiat de dipolul activ, rezultând un câmp de intensitate relativ mare si care se propagã în sensul dipol pasiv – dipol activ.

Dipolii pasivi, mai scurti, asezati în cealaltã parte a dipolului activ, numiti directori, au rolul de a dirija undele în sensul dipol activ – dipol pasiv.

4.1.2. Sisteme si retele de antene canal de undã

Pentru realizarea unor caracteristici de directivitate speciale, cu configu-ratie deosebitã sau cu unghiuri de deschidere diferite în cele douã plane se utilizeazã diferite sisteme sau retele de antene canal de undã.

De exemplu, se poate realiza un sistem de antene canal de undã, format din douã antene distincte, fixate pe acelasi suport. Dipolii celor douã antene se fixeazã pe aceeasi barã, formând între ei un unghi de 900 (fig.4.2).

În timpul functionãrii statiei, sistemul de antene se fixeazã pe un catarg înalt, în asa fel încât una din antene sã fie orizontalã, iar cealaltã verticalã. Atenuarea de trecere dintre cele douã antene este de cca. 40 dB. Una din antene este folositã ca antenã de emisie, iar cealaltã pentru receptie. Un astfel de sistem de antene canal de undã poate fi utilizat în foarte bune conditii la liniile radioreleu.

Se realizeazã si retele liniare de douã antene canal de undã, fixate pe un reflector plan dreptunghiular (fig.4.3)

În acest caz antenele canal de undã nu mai au reflectoare liniare, iar numãrul directorilor poate varia. Pozitia antenelor este verticalã.

Se realizeazã retele de antene canal de undã si din patru astfel de antene, situate pe douã etaje, douã câte douã. Dacã numãrul directorilor este relativ mare (cca. 8), atunci cu o astfel de retea se poate realiza o caracteristicã de directivitate cu nivelul lobilor secundari egal cu cel mult 8% din nivelul lobului principal. De asemenea, caracteristica de directivitate capãtã un caracter lobular în plan vertical, datoritã influentei Pãmântului. Antena se utilizeazã atât la emisie cât si la receptie. Proprietãtile de lucru ale antenei în gama de frecvente se asigurã prin constructia specialã a dipolului activ, a primului director si a reflectorului.

O caracteristicã de directivitate similarã se obtine si cu o retea bidimensionalã de antene canal de undã, formatã din douã etaje cu câte sase antene.

Preview document

Antene Speciale - Pagina 1
Antene Speciale - Pagina 2
Antene Speciale - Pagina 3
Antene Speciale - Pagina 4
Antene Speciale - Pagina 5
Antene Speciale - Pagina 6
Antene Speciale - Pagina 7
Antene Speciale - Pagina 8
Antene Speciale - Pagina 9
Antene Speciale - Pagina 10
Antene Speciale - Pagina 11
Antene Speciale - Pagina 12
Antene Speciale - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Antene speciale.doc

Alții au mai descărcat și

Modalitati de Realizare a Liniilor Radio in Gama Undelor Ultra

INTRODUCERE Lucrarea de fata îsi propune sa prezinte, într-un volum restrâns, notiuni referitoare la modurile de realizare a unei linii radio în...

Undele Radio și Propagarea

ARGUMENT Radioul – prezent, trecut si viitor Beneficiile tehnologiei radio sunt parte integranta a vietii noastre de fiecare zi. In ultimele...

Gestiunea Retelelor de Telecomunicatii

Transmiterea semnalului vocal a fost si ramane un obiectiv important al retelelor de telecomunicatii, de la batrana retea telefonica si pana la...

Antene Folosite in Tehnica CEM

In functie de domeniul de aplicatie si scopul lor antenele sunt foarte diversificate. Dintre acestea putem aminti a)Antene pentru camp electric -...

Studiul Antenelor Simetrice și Nesimetrice

Dipolul simetric se compune din douã conductoare simetrice situate de-a lungul unei axe la distantã relativ micã între ele (fig. 3.1). La capetele...

Structura și Clasificarea Undelor Electromagnetice

Undele electromagnetice a cãror frecventa este cuprinsa între limitele 10-3 Hz si 1016 Hz se numesc unde radio. Aceste limite pot fi exprimate si...

Comunicatii de Date - Curs VII

INTRODUCERE ÎN COMUNICATII DE DATE: SCHEMA BLOC A SISTEMULUI DE COMUNICATII DE DATE, DESCRIERE, FUNCTIILE ELEMENTELOR, EXPLICAREA FUNCTIONARII PE...

Fibre Optice

Propagarea luminii în fibra optica Legile optice permit descrierea reflexiei totale la suprafata de separatie dintre miez-învelis a fibrei...

Ai nevoie de altceva?