Antene Speciale

Imagine preview
(8/10 din 10 voturi)

Acest curs prezinta Antene Speciale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor: Alexandru Lupu, Patesan Florica

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Electrotehnica, Electronica

Extras din document

4.1. Antena canal de undã

4.1.1. Prezentarea antenei

Datoritã avantajelor pe care le prezintã, antenele canal de undã au cãpãtat o largã rãspândire la liniile de radioreleu, statiile de radiolocatie, precum si ca antene de receptie la televiziune. Aceste antene se utilizeazã mai frecvent în gama undelor metrice si decimetrice, dar uneori si în gama undelor centimetrice.

Antena canal de undã se compune (fig.4.1) dintr-un dipol activ (DA), care de regulã este un dipol simetric în l/2 si mai multi dipoli pasivi. În partea din spate a antenei este un singur dipol pasiv, mai lung decât cel activ, numit reflector (R), iar în partea din fatã mai multe elemente pasive, mai scurte decât cel activ, numite directori (Di). Numãrul directorilor poate fi de la 1 la 25. Atât dipolul activ cât si cei pasivi sunt fixati pe un suport metalic. Fixarea se face direct pe suport, fãrã izolatoare. Dipolii sunt fixati de barã la mijlocul lor, punct în care potentialul electric este zero, deci în suport nu apar curenti de egalizare.

Fig. 4.1. Antena canal de undã

Dipolii se realizeazã în mod curent din teavã sau barã metalicã.

Dimensiunile elementelor componente si distantele dintre ele joacã un rol deosebit în formarea fasciculului de unde. În literatura de specialitate sunt date sub formã tabelarã, dimensiunile optime pentru diferite lungimi de undã si pentru un numãr diferit de elemente ale antenei.

Se poate arãta cã, câmpul electric rezultat în spatele dipolului pasiv, mai lung decât cel activ, este aproape nul, din care cauzã un alt dipol pasiv situat în spatele primului nu mai are sens. Din aceastã cauzã acest dipol pasiv se numeste reflector. Uneori, în practicã, se recomandã utilizarea unui reflector plan în locul celui liniar. Câmpul electric radiat de reflector se propagã si în directia reflector – dipol activ, acesta compunându-se cu câmpul radiat de dipolul activ, rezultând un câmp de intensitate relativ mare si care se propagã în sensul dipol pasiv – dipol activ.

Dipolii pasivi, mai scurti, asezati în cealaltã parte a dipolului activ, numiti directori, au rolul de a dirija undele în sensul dipol activ – dipol pasiv.

4.1.2. Sisteme si retele de antene canal de undã

Pentru realizarea unor caracteristici de directivitate speciale, cu configu-ratie deosebitã sau cu unghiuri de deschidere diferite în cele douã plane se utilizeazã diferite sisteme sau retele de antene canal de undã.

De exemplu, se poate realiza un sistem de antene canal de undã, format din douã antene distincte, fixate pe acelasi suport. Dipolii celor douã antene se fixeazã pe aceeasi barã, formând între ei un unghi de 900 (fig.4.2).

În timpul functionãrii statiei, sistemul de antene se fixeazã pe un catarg înalt, în asa fel încât una din antene sã fie orizontalã, iar cealaltã verticalã. Atenuarea de trecere dintre cele douã antene este de cca. 40 dB. Una din antene este folositã ca antenã de emisie, iar cealaltã pentru receptie. Un astfel de sistem de antene canal de undã poate fi utilizat în foarte bune conditii la liniile radioreleu.

Se realizeazã si retele liniare de douã antene canal de undã, fixate pe un reflector plan dreptunghiular (fig.4.3)

În acest caz antenele canal de undã nu mai au reflectoare liniare, iar numãrul directorilor poate varia. Pozitia antenelor este verticalã.

Se realizeazã retele de antene canal de undã si din patru astfel de antene, situate pe douã etaje, douã câte douã. Dacã numãrul directorilor este relativ mare (cca. 8), atunci cu o astfel de retea se poate realiza o caracteristicã de directivitate cu nivelul lobilor secundari egal cu cel mult 8% din nivelul lobului principal. De asemenea, caracteristica de directivitate capãtã un caracter lobular în plan vertical, datoritã influentei Pãmântului. Antena se utilizeazã atât la emisie cât si la receptie. Proprietãtile de lucru ale antenei în gama de frecvente se asigurã prin constructia specialã a dipolului activ, a primului director si a reflectorului.

O caracteristicã de directivitate similarã se obtine si cu o retea bidimensionalã de antene canal de undã, formatã din douã etaje cu câte sase antene.

Fisiere in arhiva (1):

  • Antene speciale.doc

Alte informatii

Curs antene speciale. Este un curs mai mult de telecomunicatii.