Echipamente Electrocasnice

Imagine preview
(7/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Echipamente Electrocasnice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 13 fisiere pdf de 102 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Electrotehnica

Extras din document

Introducere în domotica

1. Generalitati

Domotica este o aplicatie a calculatoarelor si robotilor pentru echipamente casnice. Este

un cuvânt compus din domus (latina, însemnând casa) si informatica. Domotica este o stiinta a

viitorului care are scopul de a face viata omului cât mai confortabila.

Cladirea viitorului, fie ea locuinta sau spatiul în care petrecem timpul pe perioada

programului de lucru, reprezinta obiectul analizelor si cercetarilor minutioase pentru foarte multe

domenii de activitate.

Cea mai mare parte a oamenilor petrec majoritatea timpului în interior si deci viitorul

impune ca o necesitate, nicidecum ca un lux, "cladirea inteligenta". Abordarea unei "cladiri

inteligente" a ajuns la nivelul de abordare sistemica, integrare si interoperabilitate si integreaza

conceptul de optimizare a consumurilor energetice cu siguranta, securitatea, confortul si

comunicatiile. Evolutia din industria aparaturii utilizate în controlul proceselor este în plina

maturitate si are la baza principiul interoperabilitatii.

În unele lucrari, acest tip de cladiri apar sub denumirea de cladiri cu coeficient de

intelingenta. Ne-am obisnuit sa le numim cladiri inteligente, cu toate ca IQ-ul lor rezida de fapt

din modul în care sunt controlate sistemele de orice fel existente în aceste constructii. Le vedem

aparând ca ciupercile dupa ploaie prin oras. "Da bine" sa ai sediul într-o astfel de cladire. Însa

tendinta la nivel international este aceea de interconectare a acestor cladiri. Vom asista, în opinia

specialistilor, la nasterea de adevarate orase inteligente.

Într-o cladire traditionala, sistemele individuale sunt controlate independent, iar

parametrii lor nu se afecteaza reciproc. O cladire poate fi numita inteligenta atunci când controlul

sistemelor sale este integrat, iar deciziile sunt luate pe baza unui set de date. De fapt, nu cladirea

este inteligenta, ci felul în care sunt controlate sistemele ei.

În România, în momentul de fata, nu este o piata pentru astfel de cladiri inteligente, la

nivel rezidential, pentru ca oamenii nu stiu foarte bine despre ce este vorba, acest lucru fiind

privit strict ca pe un moft si nu ca o utilitate. Aceste tipuri de constructii au început sa-si faca

aparitia în România doar de câtiva ani si va mai dura pâna se va constientiza ce vor beneficiarii si

ce pot oferi furnizorii. Investitiile în "inteligenta" cladirilor de birouri se justifica, în schimb, în

România, datorita avantajelor pe care le prezinta. Proiecte din ce în ce mai mari apar în diferite

zone ale Bucurestiului, dar si în tara.

Cladirea inteligenta trebuie sa fie o cladire care sa se poata adapta nevoilor chiriasilor. De

exemplu, daca afara, la ora 11, sunt 22 de grade Celsius, iar toata lumea a venit dimineata

îmbracata foarte gros, deoarece cu o zi înainte a fost foarte frig, în cladire temperatura trebuie sa

se regleze automat, la o temperatura de confort.

2. Conceptul de Cladire Inteligenta

O cladire va fi considerata Cladire Inteligenta, în acceptiunea Societatii de Inginerie

Sisteme, daca poseda urmatoarele dotari:

• Subsistem pentru asigurarea securitatii cladirii si perimetrului exterior al acesteia;

• Subsistem pentru monitorizarea si coordonarea functionarii instalatiilor utilitare ale

cladirii (termoficare, instalatii electrice, lifturi, etc);

• Subsistem pentru urmarirea si coordonarea activitatii desfasurate în cladire;

• Subsistem Dispecer Central.

Sistemul integrat pentru asigurarea sigurantei si securitatii, organizat ierarhic si distribuit atât

la nivel functional cât si structural, poate avea în structura sa urmatoarele subsisteme:

• Subsistem Dispecer Central de Securitate;

• Subsistem Detectie si Semnalizare Tentative Efractie;

• Subsistem Detectie si Semnalizare Începuturi Incendiu;

• Subsistem Detectie si Semnalizare Inundatii;

• Subsistem Control Acces Persoane si Urmarirea Documentelor si Obiectelor;

• Subsistem de Televiziune cu Circuit Închis;

• Subsistem Supraveghere si Prevenire Riscuri.

Structura acestor subsisteme este ierarhica si poate fi organizata pe trei nivele:

• Nivelul 1 - al aparaturii de detectie evenimente deosebite (tentative de efractie, începuturi

de incendiu, etc.)

• Nivelul 2 - al aparaturii de semnalizare si alarmare,

• Nivelul 3 - al Dispecerului Central de Securitate, la care sunt cuplate echipamentele de pe

nivelul 2

2.1. Subsistem dispecer central de securitate

Subsistemul Central de Dispecerizare are rolul de a centraliza informatiile culese de la

aparatura de pe nivelul 1 si de a sprijini dispecerul uman în luarea celor mai bune decizii în cazul

aparitiei unor evenimente deosebite.

Structura Hardware - Subsistemul Central de Dispecerizare poate fi alcatuit din doua centrale de

dispecerizare, cuplate la calculatorul de process, într-o configuratie standard. Pentru preluarea

informatiilor de la aparatura locala, sunt utilizate interfete specializate, dependente de tipul

semnalelor primite.

Structura Software - Pachetul de programe utilizat de Dispecerul Central are urmatoarele

functiuni:

• Achizitia permanenta a informatiilor oferite de aparatura locala prin intermediul

echipamentelor de semnalizare si dispecerizare locale;

• Memorarea evenimentelor deosebite si activitati operator uman;

• Raportarea informatiilor;

• Afisarea schemelor sinoptice continând traseele optime pentru interventii la locul aparitiei

evenimentului;

• Afisarea ghidului operator pentru asistarea dispecerului uman în luarea deciziilor sale;

• Testarea si autotestarea hardware si software.

Intr-un sistem integrat de siguranta si securitate, la Dispecerul Central de Securitate se

cupleaza si sistemele de iluminat de avarie, instalatiile de ventilatie/climatizare, lifturile, pentru

coordonarea acestora în cazul evenimentelor deosebite.

Pachetul de programe este realizat modular si permite actualizarea sa functie de nevoile

specifice ale beneficiarului, într-un mod eficient si rapid.

2.2. Subsistemul de detectie si semnalizare tentative efractie

Subsistemul poate fi structurat pe doua nivele si anume:

• Nivelul 1 - al aparaturii de detectie (detectoare pasive în infrarosu, detectoare active cu

ultrasunete si microunde, contacte magnetice, butoane si pedale actionate manual)

• Nivelul 2 - al aparaturii de prelucrare/semnalizare (centrale de efractie). Acest nivel este

în legatura continua cu dispecerul central

Functiile acestui subsistem sunt:

• Detectarea si alarmarea centralizata si selectiva a oricarei încercari de patrundere

neautorizata în spatiile supravegheate;

• Indicarea adresei zonei afectate pe centrala de efractie precum si pe schema sinoptica la

dispecerul central;

• Protectia continua a liniilor de legatura între aparatura locala si dispecerul local precum si

cu dispecerul central;

• Functionarea autonoma de minimum 60 ore în cazul caderii tensiunii de alimentare;

• Comunicarea automata la punctele de interventie a tentativei de efractie.

Fisiere in arhiva (13):

  • C1_EE.pdf
  • C10.pdf
  • C11.pdf
  • C12.pdf
  • C13.pdf
  • C2.pdf
  • C3.pdf
  • C4.pdf
  • C5.pdf
  • C6.pdf
  • C7.pdf
  • C8.pdf
  • C9.pdf