Electrochimie și Coroziune

Definiţii

ştiinţa care se ocupă cu studiul proceselor de transformare reciprocă a energiei chimice şi electrice

ştiinţa care se ocupă cu studiul interfeţelor încărcate electric

Electrochimia

foloseşte noţiuni şi concepte împrumutate atât din chimie dar şi din domeniul fizicii câmpului electric, dezvoltându-şi puternic noţiuni, concepte şi legităţi proprii

se află în plină dezvoltare:

bioelectrochimia,

fotoelectrochimia,

nanoelectrochimia

contribuie la elaborarea unor tehnologii moderne, economice şi ecologice cum ar fi metodele electrochimice de analiză şi control, metodele de depoluare electrochimică, ingineria electronică, etc

Prima dovadă a transformării energiei chimice în energie electrică

secolul III î.e.n.

scopul acestei baterii primitive: folosirea la galvanizarea unor metale, în scopuri medicale de anesteziere, în scopuri rituale.

Momente importante:

1791 – Luigi Galvani - observaţii referitoare la mişcările de contracţie ale muşchilor unei broaşte atunci când aceasta este atinsă de o pensetă bimetalică (experimentul de stimulare neuromusculară al lui Galvani)

1793 – Alessandro Volta, continuând cercetările lui Galvani, afirmă că picioarele broaştei s-au mişcat datorită formării unei micropile electrochimice între cele două metale care au intrat în contact prin intermediul unui electrolit.

1799 – Alessandro Volta construieşte prima pilă electrochimică

1805 – Theodor von Grotthuss – oferă prima explicaţie ştiinţifică referitoare la trecerea curentului printr-un electrolit

1806-1807 – Sir Humphry Davy obţine pe cale electrochimică Na, K, Al

1830 – are loc pentru prima dată depunerea controlată, pe cale galvanică, a metalelor preţioase

Momente importante:

1830-1833 – Michael Faraday formulează una din legile de bază ale electrochimiei, arătând pe cale experimentală că, într-un sistem electrochimic, masa de substanţă ce reacţionează sub acţiune a curentului electric este direct proporţională cu cantitatea de electricitate care trece prin sistem şi pentru aceeaşi cantitate de electricitate masa reacţionată la electrozi este proporţională cu echivalentul chimic.

1834 – Faraday introduce termenii de echivalent electrochimic, catod, anod, electrod, ion, cation, anion, electrolit, numărul lui Faraday (F)

1836 – John Daniell prezintă variante incipiente ale pilei electrochimice de curent constant, denumită mai târziu pila Daniell – Jacobi

1839 – Wiliam R Grove inventează celula de combustie cu hidrogen şi oxigen

1842 - Emil du Bois-Revmond arată că impulsul nervos transmis este însoţit de o schimbare a potenţialului de membrană

1853 – Johann Wilhen Hittorf face primele experimente în domeniul migraţiei ionilor

Momente importante:

1859 – Gaston Plante – acumulatorul de plumb ce va domina mai bine de 100 de ani tehnologia pilelor electrochimice reîncărcabile

1866 – Georges Leclanche descoperă pila zinc – dioxid de mangan folosită şi astăzi cu foarte puţine modificări

1879 – Hermann von Helmoholtz formulează primele teorii ale stratului dublu electric şi publică lucrări referitoare la încărcarea interfeţei metal – electrolit

1886 – Charles M. Hall şi Paul Heroult pun bazele, în mod independent, procesului tehnologic de obţinere a aluminiului electrolitic

1888 – Wilhelm Ostwald (ce ia premiul Nobel în 1920) publică primele cercetări în domeniul disocierii soluţiilor de electroliţi şi formulează legea diluţiei

1889 – Walther Nernst (în 1920 Premiul Nobel) elaborează teoria potenţialului absolut şi relativ de electrod şi formulează ecuaţia ce-i poartă numele