Cuprins
- Introducere 1
- 1 Circuite electrice de curent alternativ 1
- 1.1 Generalităţi 2
- 1.2 Mărimi caracteristice ale funcţiilor sinusoidale 9
- 1.3 Operaţii matematice cu mărimi sinusoidale 13
- 1.4 Reprezentarea simbolică a mărimilor sinusoidale 16
- 1.5 Reprezentarea fazorială a integralei şi a derivatei unei mărimi sinusoidale 18
- 1.6 Reprezentarea fazorială a valorilor efective 19
- 1.7 Reprezentarea în planul complex a mărimilor sinusoidale 19
- 1.8 Circuite electrice în regim permanent sinusoidal 21
- 1.8.1 Parametrii circuitelor liniare în regim permanent sinusoidal 21
- 1.8.2 Rezonanţa de tensiune 25
- 1.8.3 Rezonanţa de curent 28
- 1.8.4 Circuite în conectare serie 29
- 1.8.5 Circuite conectate în paralel 31
- 1.8.6 Circuite în conectare complexă 37
- 1.8.7 Aplicarea metodei complexe în cazul diferitelor moduri de conectare 38
- 1.8.8 Calculul circuitelor de curent alternativ prin metoda impedanţelor echivalente 40
- 1.9 Puteri în circuitele de curent alternativ 42
- 1.9.1 Compensarea factorului de putere 46
- 1.9.2 Echipamente industriale pentru compensarea factorului de putere 49
- Teste de verificare 1 51
- 2 Circuite trifazate în regim sinusoidal 54
- 2.1 Surse de tensiune electromotoare simetrice trifazate 54
- 2.2 Circuite trifazate în conexiune stea 58
- 2.2.1 Circuit de utilizare, în conexiune stea 61
- 2.2.2 Mărimi specifice ale circuitelor trifazate în conexiune stea 63
- 2.3 Circuite trifazate în conexiune triunghi 65
- 2.4 Puteri în circuitele electrice trifazate 67
- Teste de verificare 2 72
- 3 Transformatoare electrice 73
- 3.1 Transformatorul monofazat 73
- 3.1.1 Construcţia şi principiul de funcţionare 73
- 3.1.2 Ecuaţiile transformatorului 76
- 3.1.3 Diagrama transformatorului monofazat 80
- 3.1.4 Factorul de putere al “transformatorului” 81
- 3.1.5 Încercările transformatoarelor 82
- 3.2 Autotransformatorul 83
- 3.3 Transformatoare de măsură 86
- 3.3.1 Transformatorul de curent 87
- 3.3.2 Transformatorul de tensiune 87
- 3.4 Transformatoare trifazate 88
- Teste de verificare 3 90
- 4 Maşini electrice rotative 93
- 4.1 Generalităţi 93
- 4.1.1 Maşina electrică de curent continuu 93
- 4.1.3 Elemente constructive ale maşinii de curent continuu 94
- 4.1.4 Tipuri de excitaţie ale maşinilor de curent continuu 97
- 4.1.5 Caracteristicile generatoarelor de curent continuu 98
- 4.2 Caracteristicile motoarelor de curent continuu 104
- 4.2.1 Maşina asincromă 108
- 4.2.2 Elemente constructive ale motorului asincrom trifazat 109
- 4.3. Caracteristicile motorului asincron trifazat 119
- 4.3.1 Maşina sincronă 115
- 4.3.2 Elemente constructive ale maşinii sincrone 115
- 4.3.3 Regimurile maşinii sincrone 116
- 4.3.3 Caracteristicile motoarelor sincrome 118
- Teste de verificare 4 119
Extras din curs
Introducere
Ca disciplină tehnică electrotehnica este rezultatul dezvoltării ramurilor fizicii care se ocupă cu fenomenele electromagnetice. Ea s-a conturat ca disciplină tehnică independentă odată cu realizarea primelor maşini electrice, generatoare şi maşini de acţionare.
Dezvoltarea ei se datoreşte unor iluştrii pionieri cum au fost:
- Galvani şi Volta – inventatorii pilelor electrice
- Amper – descoperitorul legii interac-ţiunii dintre doi curenţi
- Faraday – legea inducţiei electromag-netice
- Maxwell, Herz – elaboratorii teoriei unitare a electromagnetismului
- Jacobi – inventatorul primului motor de curent continuu
- Tesla – descoperitorul câmpului magnetic învârtitor
- Gramme - inventatorul dinamului
- Siemens – creatorul generatorului de curent alternativ.
- Edison – unul din cei mai activi inventatori cunoscuţi vreodată.
Conform unei înşiruiri ce nu-şi propune să fie extansivă, componentele electrotehnicii sunt:
- centralele electrice
- liniile de transport şi reţelele de distribuţiei a energiei electrice
- aparatele de comutaţie
- utilizatorii energiei electrice
- aparate de măsură şi control
- sisteme de protecţie a instalaţiilor, a liniilor, a reţelelor de distribuţie, a utili-zatorilor
- automatizarea
- electronica
- calculatoarele
Evident că delimitările acestor componente (domenii) sunt foarte relative întrepătrun-derile fiind profunde şi multiple.
Capitolul 1
Circuite electrice de
curent alternativ
1.1 Generalităţi
Curentul electric este fenomenul de deplasare ordonată, într-un sens sau altul a purtătorilor de sarcină electrică.
Într-o primă clasificare deosebim:
- curent electric continuu
- curent electric alternativ
Curentul electric continuu constă în deplasarea dirijată a purtătorilor de sarcină în acelaşi sens. La rândul său curentul continuu poate fi:
- curent continuu constant – viteza de deplasare a purtătorilor de sarcină este constantă
- curent continu variabil - viteza de deplasare a purtătorilor de sarcină este variabilă. Sensul deplasării însă nu se schimbă.
Reprezentarea grafică, în domeniul timp a diferitelor categorii de curent electric este de forma:
a. curent continuu constant pozitiv
b. curent continuu constant negativ
c. curent continuu variabil pozitiv
d. curent continuu variabil negativ
Curentul alternativ constă în deplasarea dirijată a purtătorilor de sarcină, alternativ într-un sens şi celălalt.
El poate avea diferite forme de variaţie în timp. Exemple în acest sens sunt prezentate în figura 1.02.
a. curent alternativ cu variaţie nedefinită
b. curent alternativ dreptunghiular
c. curent alternativ triunghiular (în dinte de fierăstrău)
d. curent alternativ sinusoidal
Acesta din urmă este cel care are cea mai largă utilizare în industrie, agricultură, şi în general în toate laturile vieţii economicosociale. Energia electrică pe care o utilizăm este energia electrică a curentului alternativ furnizat de generatoarele electrice ale sistemului energetic naţional.
Curentul alternativ sinusoidal îşi datorează marea răspândire cîtorva avantaje esenţiale şi anume:
- generatoarele de curent alternativ sunt mult mai simple constructiv şi mai fiabile decât generatoarele de curent continuu. În cazul acestora din urmă, aşa cum se va vedea în capitolul consacrat maşinilor electrice piesa scumpă şi puţin fiabilă este colectorul.
- se poate asigura transportul energiei de curent alternativ la distanţe mari, cu pierderi mici. În timp ce utilizarea energiei electrice se face la tensiune redusă, din motive de electrosecuritate, transportul ei se face la tensiuni mari, conform schiţei din figura 1.03.
G-generator
TR – transformator ridicător de tensiune
LT –linie de transport
TC1, TC2 – transformatoare coborâtoare de tensiune de tensiune
Preview document
Conținut arhivă zip
- Capitolul 1.doc
- Capitolul 2.doc
- Capitolul 3.doc
- Capitolul 4.doc
- Capitolul 5.doc
- Capitolul 7.doc
- Capitolul 8.doc
- Cuprins 1.doc
- Cuprins 2.doc
- Introducere.doc