Electrotehnică

Curs
7.6/10 (5 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 5 fișiere: pdf
Pagini : 96 în total
Cuvinte : 35882
Mărime: 2.14MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Generalitãti

Transformatorul electric este un aparat de curent alternativ a cãrui functionare se bazeazã pe

legea inductiei electromagnetice, care transformã o putere electricã alternativã putere primarã de

anumiti parametri (U1, I1) într-o altã putere electricã alternativã - putere secundarã cu parametri

schimbati (U2, I2), frecventa rãmânând constantã.

Un transformator este constituit dintr-un miez feromagnetic pe care sunt montate douã sau mai

multe înfãºurãri izolate una de alta si fatã de miez. Înfãsurarea care primeste energia se numeste

înfãsurare primarã (sau pe scurt - primar), iar înfãsurarea care transmite energia unui circuit exterior,

înfãsurare secundarã (sau pe scurt - secundar).

Dupã destinatie, transformatoarele electrice pot fi clasificate in:

- transformatoare electrice de putere, utilizate in transportul si distributia energiei electrice;

- transformatoare electrice cu destinatie specialã: pentru redresoare, pentru cuptoare electrice,

pentru sudare, etc.;

- autotransformatoare;

- transformatoare de mãsurã;

- transformatoare de pornire;

- transformatoare de mica putere;

- transformatoare in executie antigrizutoasã si antiexplozivã.

Din punctul de vedere al numãrului de faze pot fi monofazate sau trifazate (uneori polifazate

pentru utilizãri speciale).

Din punctul de vedere al rãcirii transformatoarele pot fi rãcite direct în aer sau în ulei.

Înfãsurãrile unui transformator cu tensiunea mai mare se mai numesc si înfãsurãri de înaltã

tensiune, iar cu cele cu tensiune mai mica, înfãsurãri de joasa tensiune.

Elemente constructive

Principalele elemente constructive ale transformatoarelor sunt miezul feromagnetic,

înfãsurarea primarã si cea secundarã.

a) Miezul feromagnetic, denumit adesea si miez magnetic, reprezintã calea de închidere a

fluxului magnetic principal al transformatorului, flux produs de solenatia de magnetizare. Constructiv,

miezul feromagnetic este format din coloane pe care sunt montate înfãsurãrile, si jugurile, care servesc

la închiderea liniilor de câmp magnetic între coloane. Numãrul coloanelor depinde de tipul si numãrul

de faze ale transformatorului. Întrucât înfãsurãrile se executã în afara miezului si ulterior se monteazã

pe coloanele transformatorului, coloanele si jugurile se îmbinã prin suprapunerea sau teserea între ele

a tolelor. Prin îmbinarea tolelor, unde o tolã a coloanei alterneazã cu o tolã a jugului, se micsoreazã

întrefierul îmbinãrii (fig.2.1). Tablele ce compun miezul feromagnetic au o grosime relativ micã

(0,3-0,5mm), sunt realizate din otel electrotehnic aliat cu siliciu si sunt izolate între ele. Utilizarea

tolelor conduce la diminuarea pierderilor prin curenti turbionari, iar alierea otelului cu siliciu asigurã

reducerea pierderilor, datorate atât

curentilor turbionari, cât si

fenomenului de histerezis.

Prin utilizarea unor tole din

otel electrotehnic laminat la rece cu

cristale orientate, izolate cu carlit

(izolatie ceramicã) se obtine o crestere

a permeabilitãtii magnetice în directia

laminãrii si o îngustare a suprafetei

ciclului histerezis micsorându-se

pierderile în fier si puterea specifica de

magnetizare. Se pot realiza diferite scheme de miezuri magnetice, ca de pildã in figura 2.2. In figura

2.2-a se prezintã un transformator cu coloane la care, de regulã, fiecare din cele douã bobinaje (primar

si secundar) este împãrtit pe ambele coloane pentru a se obtine o dispersie cât mai micã, în figura 2.2-b

se prezintã un transformator de micã putere (<1000VA) si înaltã tensiune (>6kV), prin care se obtine o

schema de izolatie convenabilã, în detrimentul pierderilor de dispersie, iar in figura 2.2-c un

transformator de micã putere în manta.

Fig. 2.1. Straturi de tole consecutive la un transformator

trifazat (asamblare prin tole tesute).

2. Transformatorul electric

b) Înfãsurãrile transformatorului se executã din conductoare de cupru sau mai rar de aluminiu,

izolate în mod corespunzãtor. Pentru a realiza un cuplaj magnetic cât mai mare între înfãsurãri, ele se

monteazã pe aceeasi coloanã, în urmãtoarele forme constructive: înfãsurãri concentrice si înfãsurãri

alternate. La înfãsurãrile concentrice înfãsurarea de joasã tensiune se monteazã în imediata apropiere a

coloanei miezului feromagnetic, iar peste aceasta este asezatã înfãsurarea de înaltã tensiune

aproximativ aceeasi înãltime. Prin aceastã amplasare se evitã apropierea înfãsurãrii de înaltã tensiune

de miez.

Înfãsurãrile alternate se executa din bobine de diametre egale dar de înãltimi reduse (galeti).

Galetii înfãsurãrilor se dispun alternant pe înãltimea coloanei. Acest tip de desfãsurare se foloseste, de

regulã, numai la transformatoare coborâtoare, ca de pildã cele folosite la alimentarea cuptoarelor

electrice.

Înfãsurarea de înaltã tensiune s-a notat prescurtat I.T., iar cea de joasã tensiune J.T.

În afara elementelor constructive principale necesare, transformatorul mai are, functie de

destinatie, de tipul si forma constructivã, de sistemul de rãcire, de putere si tensiuni, o serie de

elemente constructive si accesorii necesare unei bune functionãri. Astfel, transformatoarele cu rãcire în

ulei au o constructie metalicã constând din cuvã, capac si conservatori.

Mãrimi nominale ale transformatoarelor

În publicatia CEI 34-1 din 1969 si STAS 1893-1972 s-a introdus notiunea de serviciu tip, iar

vechea notiune de regim al unei masini electrice a fost precizatã în mod corespunzãtor.

Regimul este precizat prin ansamblul valorilor numerice ale mãrimilor electrice si mecanice ce

caracterizeazã functionarea unei masini electrice. Regimul nominal este acela în care ansamblul

valorilor numerice coincide cu valorile nominale ale mãrimilor caracteristice.

Serviciul este precizat prin succesiunea si durata de mentinere a regimurilor, inclusiv mersul în

gol sau repausul.

Serviciul nominal este precizat prin valorile numerice ale mãrimilor electrice si mecanice,

împreunã cu tipul lor de mentinere si cu ordinea lor de succesiune stabilite de cãtre producãtor.

Regimul nominal de functionare caracteristic serviciului nominal se caracterizeazã prin datele

nominale înscrise pe tãblita indicatoare fixatã pe transformator la un loc vizibil si usor accesibil.

Functionarea în regim nominal este fixatã de urmãtoarele mãrimi nominale: putere, tensiune

primarã si secundarã, raportul de transformare între tensiunea primarã si secundarã la mersul în gol,

curentii, tensiunea de scurtcircuit, frecventa, toate în conditiile nominale de rãcire ale

transformatorului.

Puterea nominalã a transformatorului este puterea aparentã la bornele circuitului secundar

pentru care nu sunt depãsite în limitele de încãlzire prevãzute de standard. Se exprimã în kVA.

Tensiunea nominalã primarã este tensiunea aplicatã la bornele înfãsurãrii primare, în regim

nominal de functionare.

Tensiunea nominalã secundarã reprezintã tensiunea la bornele înfãsurãrii secundare atunci când

transformatorul functioneazã în gol, iar la bornele înfãsurãrii primare este aplicatã tensiunea nominalã.

Raportul nominal de transformare este raportul între tensiunea primarã si secundarã la mersul

în gol al transformatorului.

Curentii nominali sunt curentii primari si secundari de linie la functionarea în regim nominal.

Tensiunea nominalã de scurtcircuit este tensiunea aplicatã înfãsurãrii primare astfel ca aceasta

sã fie strãbãtutã de curentul nominal, atunci când înfãsurarea secundarã este în scurtcircuit

Preview document

Electrotehnică - Pagina 1
Electrotehnică - Pagina 2
Electrotehnică - Pagina 3
Electrotehnică - Pagina 4
Electrotehnică - Pagina 5
Electrotehnică - Pagina 6
Electrotehnică - Pagina 7
Electrotehnică - Pagina 8
Electrotehnică - Pagina 9
Electrotehnică - Pagina 10
Electrotehnică - Pagina 11
Electrotehnică - Pagina 12
Electrotehnică - Pagina 13
Electrotehnică - Pagina 14
Electrotehnică - Pagina 15
Electrotehnică - Pagina 16
Electrotehnică - Pagina 17
Electrotehnică - Pagina 18
Electrotehnică - Pagina 19
Electrotehnică - Pagina 20
Electrotehnică - Pagina 21
Electrotehnică - Pagina 22
Electrotehnică - Pagina 23
Electrotehnică - Pagina 24
Electrotehnică - Pagina 25
Electrotehnică - Pagina 26
Electrotehnică - Pagina 27
Electrotehnică - Pagina 28
Electrotehnică - Pagina 29
Electrotehnică - Pagina 30
Electrotehnică - Pagina 31
Electrotehnică - Pagina 32
Electrotehnică - Pagina 33
Electrotehnică - Pagina 34
Electrotehnică - Pagina 35
Electrotehnică - Pagina 36
Electrotehnică - Pagina 37
Electrotehnică - Pagina 38
Electrotehnică - Pagina 39
Electrotehnică - Pagina 40
Electrotehnică - Pagina 41
Electrotehnică - Pagina 42
Electrotehnică - Pagina 43
Electrotehnică - Pagina 44
Electrotehnică - Pagina 45
Electrotehnică - Pagina 46
Electrotehnică - Pagina 47
Electrotehnică - Pagina 48
Electrotehnică - Pagina 49
Electrotehnică - Pagina 50
Electrotehnică - Pagina 51
Electrotehnică - Pagina 52
Electrotehnică - Pagina 53
Electrotehnică - Pagina 54
Electrotehnică - Pagina 55
Electrotehnică - Pagina 56
Electrotehnică - Pagina 57
Electrotehnică - Pagina 58
Electrotehnică - Pagina 59
Electrotehnică - Pagina 60
Electrotehnică - Pagina 61
Electrotehnică - Pagina 62
Electrotehnică - Pagina 63
Electrotehnică - Pagina 64
Electrotehnică - Pagina 65
Electrotehnică - Pagina 66
Electrotehnică - Pagina 67
Electrotehnică - Pagina 68
Electrotehnică - Pagina 69
Electrotehnică - Pagina 70
Electrotehnică - Pagina 71
Electrotehnică - Pagina 72
Electrotehnică - Pagina 73
Electrotehnică - Pagina 74
Electrotehnică - Pagina 75
Electrotehnică - Pagina 76
Electrotehnică - Pagina 77
Electrotehnică - Pagina 78
Electrotehnică - Pagina 79
Electrotehnică - Pagina 80
Electrotehnică - Pagina 81
Electrotehnică - Pagina 82
Electrotehnică - Pagina 83
Electrotehnică - Pagina 84
Electrotehnică - Pagina 85
Electrotehnică - Pagina 86
Electrotehnică - Pagina 87
Electrotehnică - Pagina 88
Electrotehnică - Pagina 89
Electrotehnică - Pagina 90
Electrotehnică - Pagina 91
Electrotehnică - Pagina 92
Electrotehnică - Pagina 93
Electrotehnică - Pagina 94
Electrotehnică - Pagina 95
Electrotehnică - Pagina 96

Conținut arhivă zip

  • Electrotehnica
    • 2_Transformatorul.pdf
    • 3_Masina asincrona.pdf
    • 4_Masina sincrona.pdf
    • 5_Masina de cc.pdf
    • Transformatorul.pdf

Alții au mai descărcat și

Instalatii Electrice de Curenti Slabi

Argument Prin instalatii de curenti slabi, se inteleg, in general, instalatiile electrice care sunt parcurse de curenti de intensitate relativ...

Instalatii de Protectie Interioara

Instalatii de Legare la Pamant Instalatia de legare la pamânt este ansamblul de conductoare si electrozi prin care se realizeaza legatura unor...

Masurarea Energiei Electrice

ARGUMENT Masurarile electrice si electronice, in contextul revolutiei stiintifice si tehnice din lumea contemporana, sunt indispensabile în toate...

Executia Instalatiei de Iluminat si Prize

ARGUMENT Tema atestatului: Executia instalatiilor electrice de iluminat si prize Mi-am ales aceasta tema deoarece mi sa parut un subiect...

Alimentarea cu Energie Electrică a Consumatorilor

Argument Tema proiectului meu „Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor ” face parte integrantă din domeniul pregătirii mele...

Proiectarea Instalatiilor Electrice de Joasa Tensiune de Iluminat si Forta

1.0 Clasificare Instalatiile electrice pentru iluminat dintr-o cladire se clasifica astfel: - instalatia electrica pentru iluminat normal, care...

Electrotehnica

Transformatoare electrice.Un aparat electromag care transf marimile electrice de circuit(tens,curenti)sub care se transmite energia electromag de...

Stații de Redresare și de Încărcare a Acumulatoarelor Electrice

Memoriu justificativ Electronica de putere, ca parte componenta a electronicii industriale, este un domeniu care a cunoscut in ultima perioada o...

Ai nevoie de altceva?