Electrotehnică II - capitolul 7

Curs
7.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 8408
Mărime: 474.26KB (arhivat)
Publicat de: Daniel Groza
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stefan Haragus

Extras din curs

7 Câmpuri magnetice stationare si cvasistationare

7.1 Ecuatiile câmpului magnetic stationar

Regimul stationar al câmpului magnetic este caracterizat prin marimi de stare constante în timp. Tinând cont de aceasta particularitate, din ecuatiile Maxwell-Hertz rezulta ecuatiile câmpului magnetic stationar. În forma locala acestea sunt

- legea fluxului magnetic

- legea circuitului magnetic (teorema lui Ampere)

- legea legaturii dintre B, H si M

- legea magnetizatiei temporare

Daca mediul este fara magnetizatie permanenta, ultimele doua relatii pot fi înlocuite prin relatia

Din aceste ecuatii rezulta ca sursele câmpului magnetic stationar sunt conductoarele parcurse de curenti continui, respectiv magnetii permanenti imobili (caz în care vorbim de un câmp magnetostatic).

În regim variabil, pâna la frecvente destul de mari (MHz), în mediile conductoare densitatea curentului de deplasare JD este neglijabila fata de densitatea curentului de conductie J. Pentru medii conductoare în repaus, legea circuitului magnetic are atunci aceiasi expresie ca în regim stationar, motiv pentru care acest regim se numeste regim cvasistationar.

În particular, daca mediul este liniar, omogen si izotrop, atunci ¼ este o constanta si deci vectorii B si H sunt proportionali. Înlocuind B din (5) în (3), obtinem . În regim stationar vectorul H satisface deci ecuatiile

Aceste ecuatii, împreuna cu conditiile pe frontiera domeniului de studiu, determina univoc intensitatea câmpului magnetic H. Din rel.(2) rezulta atunci inductia magnetica B.

Tinând cont ca potentialul magnetic vector A satisface relatia , si ca , rel.(2) devine

Daca mediul este liniar, omogen si izotrop, (m=const.), rel.(8) devine

Întrucât doar Ñ´A este impus prin relatia de definitie a lui A, Ñ×A poate fi aleasa arbitrar. Este convenabil sa alegem

relatie numita si conditie de etalonare. Cu aceasta precizare, ecuatia (9) devine

adica o ecuatie de tip Poisson în potentialul vector A.

Teorema refractiei liniilor de câmp magnetic

Ca si în cazul refractiei liniilor de câmp electric, din proprietatea de conservare a componentei normale a inductiei magnetice, respectiv a componentei tangente a intensitatii câmpului magnetic, se poate demonstra relatia

care exprima teorema refractiei liniilor de câmp magnetic (Fig.1a)

Daca aplicam aceasta relatie unei linii de câmp care trece dintr-un mediu feromagnetic (m1= mFe>>m0) în aer (m2=m0) , ca în Fig.1, obtinem

Aceasta înseamna ca pentru unghiuri de incidenta aFe<900, unghiul de emergenta aaer este foarte mic. Spre exemplu, fie mFe=1000m0, ceea ce corespunde unui material feromagnetic destul de modest, unui unghi de aFe =450 îi corespunde un unghi de emergenta aaer=arctg10-3 = 0,0570, adica linia de câmp iese din mediul feromagnetic practic normal la suprafata mediului feromagnetic. Aceasta proprietate ramâne valabila pâna la unghiuri de incidenta ±Fe destul de mari; spre exemplu, chiar si pentru aFe=890 rezulta aaer=0,30 .

7.2 Calculul câmpului magnetic al curentilor de conductie

Daca descompunem A si J în componente,

ecuatia lui Poisson în A (rel.11/8.1) genereaza trei ecuatii scalare:

Fiecare din aceste trei ecuatii este o ecuatie Poisson scalara în componenta respectiva. Comparând ecuatiile (2) cu ecuatia lui Poisson în V din electrostatica, rezulta urmatoarele corespondente formale:

Preview document

Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 1
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 2
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 3
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 4
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 5
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 6
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 7
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 8
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 9
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 10
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 11
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 12
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 13
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 14
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 15
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 16
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 17
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 18
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 19
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 20
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 21
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 22
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 23
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 24
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 25
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 26
Electrotehnică II - capitolul 7 - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Electrotehnica II - Capitolul 7.doc

Alții au mai descărcat și

Studiul Motorului Asincron Trifazat cu Rotorul în Scurtcircuit

ARGUMENT Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului în urmă cu un secol şi jumătate au deschis o eră nouă a...

Aparate electrocasnice

Capitolul I Introducere Panourile radiante sunt corpuri care transforma energia electrica in unde inflarosii (unde termice).Transferul de energie...

Echipamente pentru încălzire, ventilat și aer condiționat

Să se proiecteze un sistem de încălzire electrică în pardoseală pentru apartamentul din fig. 1 situat la parterul unui bloc cu parter şi patru...

Acționări electrice

SA1 1) Prin marirea numarului de trepte ale reostatului de pornire se obtine o crestere exponentiala a timpului total de pornire. Un numar mai...

Comparația între Forțele Electrodinamice Corespunzătoare Conductoarelor Cilindrice și Celor Tip Bare cu Secțiune Dreptunghiulară

1. Se va determina dependenţa forţei de distanţă dintre conductoarele cilindrice: - h=1 mm; F(d); - pentru fiecare nouă valoare a lui d să găsim...

Studiul Antenelor Simetrice și Nesimetrice

Dipolul simetric se compune din douã conductoare simetrice situate de-a lungul unei axe la distantã relativ micã între ele (fig. 3.1). La capetele...

Antene Speciale

4.1. Antena canal de undã 4.1.1. Prezentarea antenei Datoritã avantajelor pe care le prezintã, antenele canal de undã au cãpãtat o largã...

Structura și Clasificarea Undelor Electromagnetice

Undele electromagnetice a cãror frecventa este cuprinsa între limitele 10-3 Hz si 1016 Hz se numesc unde radio. Aceste limite pot fi exprimate si...

Te-ar putea interesa și

Limbaje de Programare

Cap.I ARGUMENT Lucrarea de fata “Limbaje de programare” isi propune sa pregateasca cititorul in scopul insusirii si utilizarii unui limbaj de...

Măsurarea elementelor reactive de circuit. analiza unui circuit R.L.C

CAPITOLUL I - CERINTE 1.1 - Preambul Elementele reactive de circuit sunt condesatorul și bobina (ideală), caracterizate în curent alternativ de...

Electrotehnică II - capitolul 1

1. Notiuni de teoria câmpurilor 1.1 Vectori si sisteme de coordonate Un vector A este un segment de dreapta orientat . Lungimea segmentului...

Electrotehnică II - capitolul 2

2 Câmpul electric 2.1 Sarcina electrica Un experiment simplu pune în evidenta faptul ca o bara de ebonita, în prealabil frecata cu o bucata de...

Electrotehnică II - capitolul 3

3 Câmpul electrocinetic 3.1 Curentul electric Curentul electric de conductie În materialele conductoare exista purtatori de sarcina (electroni...

Electrotehnică II - capitolul 4

4 Câmpul magnetic 4.1 Inductia magnetica Experienta arata ca între conductoarele parcurse de curenti electrici se exercita forte, cu...

Electrotehnică II - capitolul 5

5 Câmpul electromagnetic 5.1 Legea circuitului magnetic Forma integrala a legii Cele doua legi generale ale electromagnetismului studiate pâna...

Electrotehnică II - capitolul 8

8 Unde electromagnetice în spatiu liber 8.1 Ecuatiile undelor electromagnetice Ecuatiile lui Maxwell releva posibilitatea propagarii în spatiu a...

Ai nevoie de altceva?