Extras din curs
Fiabilitatea este
Probabilitatea aspectul cantitativ
Proprietatea (capacitatea, însuşirea) aspectul calitativ
ca părţile, componentele, produsele sau sistemele să-şi îndeplinească funcţiile pentru care au fost proiectate fără a se defecta, în condiţii specificate, pentru o anumită perioadă de timp şi cu un nivel de încredere dat.
Ingineria fiabilităţii oferă metodele teoretice şi tehnicile practice conform cărora probabilitatea şi capacitatea părţilor, componentelor, echipamentelor, produselor şi sistemelor de a-şi îndeplini funcţiile pentru care au fost proiectate şi realizate, pe durate prestabilite de timp, în condiţii precizate şi cu nivele cunoscute de încredere pot fi specificate, anticipate, proiectate, testate, demonstrate inclusiv în condiţiile în care au fost depozitate, ambalate, transportate apoi instalate, puse în funcţiune, monitorizate iar informaţiile transmise către toţi cei implicaţi şi interesaţi.
Fiabilitatea are ca obiect:
studiul defecţiunilor (cauze, procese de apariţie şi dezvoltare, metode de combatere); SIEMENS
aprecierea cantitativă a comportării produselor în timp, ca funcţie de factorii de influenţare interni şi externi;
stabilirea metodelor şi modelelor de calcul şi de prognoză a fiabilităţii, pe baza încercărilor specifice şi a urmăririi comportării în exploatare a produselor;
stabilirea metodelor constructive tehnologice şi de exploatare pentru menţinerea şi creşterea fiabilităţii sistemelor, dispozitivelor şi elementelor componente;
stabilirea metodelor de selectare şi prelucrare a datelor privind fiabilitatea produselor;
determinarea valorilor optime pentru indicatorii de fiabilitate.
Fiabilitatea se poate defini în mai multe moduri:
Fiabilitatea estimată rezultată din exploatarea experimentală controlată şi din încercările de laborator:
- de anduranţă (cu stress nominal);
- accelerate (cu stress crescut);
- la distrugere.
Fiabilitatea operaţională este rezultatul obţinut din exploatarea experimentală controlată (statistici de exploatare).
Fiabilitatea preliminată, pentru sisteme, rezultată din calcule pe baza fiabilităţii elementelor şi a structurii sistemului. Mai poate fi numită fiabilitatea structurală a sistemelor.
Fiabilitatea extrapolată, rezultată din calcule de extrapolare din încercări de laborator accelerate (cu stress sporit). Necesită rezultatele încercării accelerate şi legea de dependenţă dintre fiabilitate şi stress.
Conținut arhivă zip
- Fiabilitate, Performabilitate si Risc Industrial.ppt