Instalații de Legare la Pământ

Instalaţia de legare la pământ este ansamblul de conductoare şi electrozi prin care se realizează legătura unor elemente dintr-o instalaţie cu solul.

La exploatarea echipamentelor electrice pot să apară defecte care să determine apariţia unor tensiuni periculoase pe diferite părţi metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune. Pentru protecţia echipamentelor şi a personalului de deservire se folosesc instalaţiile de legare la pământ.

Instalaţiile de legare la pământ sunt elemente componente importante ale instalaţilor electrice, de buna lor funcţionare depinzând siguranţa în exploatare a instalaţiei pe care o deserveşte.

Accidente datorate curentului electric.

Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin corp trece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror efecte se manifestă prin şocuri electrice, electrocutări şi arsuri.

Electrocutările.

Electrocutările reprezintă acţiunea curentului electric asupra sistemului nervos şi muşchiular şi pot avea următoarele efecte:

-contracţia muşchilor

-oprirea respiraţiei

-fibrilaţia inimii

-pierderea temporară a auzului şi vocii

-pierderea cunoştinţei

Electrocutările se produc prin:

-atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii electrice aflate sub tensiune, (Fig.1, a).

-atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care în mod normal nu este sub

tensiune, dar care, în mod accidental, poate fi pus sub tensiune (Fig.1, b).

Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune de atingere, Ua.

Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două puncte de pe sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite. Tensiunea de pas poate să pară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau de protecţie, prin care trece curentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor aflat sub tensiune şi căzut la pământ.

a) b)

0,8m

0,8m

Fig. 1 Apariţia electrocutărilor:

a) prin atingere directă, se atinge reţeaua aflata sub tensiune

b) prin atingere indirectă, se atinge carcasa motorului electric care în mod normal nu este sub tensiune dar poate fi pusă sub tensiune ca urmare a unui defect.

Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl au normele de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit:

-să nu atingă echipamentele aflate sub tensiune

-să folosească echipamentul de lucru şi de protecţie

-să organizeze punctul de lucru astfel încât să nu existe pericolul

de electrocutare

Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirectă, se folosesc diferite instalaţii de protecţie care să acţioneze imediat în caz de defect, limitând tensiunile de atingere la valori reduse admise de norme şi să deconecteze în timp echipamentul afectat.

Protecţia împotriva electrocutărilor prin instalaţi de legare la pământ.

Protecţia prin instalaţii de legare la pământ se foloseşte împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă în instalaţiile electrice cu tensiuni sub 1000V.

În cazul în care legarea la pământ de protecţie reprezintă mijlocul principal de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, se vor lega la instalaţiile de legare la pământ de protecţie toate elementele conductoare care nu sunt sub tensiune dar care în mod accidental pot fi puse sub tensiune, cum sunt:

-carcasele de elementele de susţinere, metalice sau din beton armat ale instalaţiilor de echipamentelor electrice

-părţile metalice ale tablourilor şi pupitrelor electrice

-îngrădirile de protecţie, fixe sau mobile, dacă nu au o legătură sigură în exploatare cu alte elemente legate la pământ

-învelişurile şi armăturile metalice ale cablurilor

Nu este obligatoriu să se lege la instalaţia de protecţie următoarele elemente:

- carcasele aparatelor de măsură, ale releelor şi ale altor aparate montat pe tablouri dacă au o

legătura sigură conductoare cu elementele lor de susţinere