Instalații Electrice

Curs
8.2/10 (6 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 7 fișiere: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 25262
Mărime: 3.58MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Virgil Maier

Extras din document

1.3. Condiţiile de calitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor

Pentru buna funcţionare a receptoarelor, alimentarea cu energie electrică trebuie să îndeplinească o serie de condiţii referitoare la frecvenţă, tensiune, putere şi continuitate. Prezentarea detaliată a acestor condiţii se sistematizează în cele ce urmează.

a) Frecvenţa constantă a tensiunii de alimentare constituie un deziderat major, atât pentru buna funcţionare a receptoarelor, menţinerea preciziei aparatelor de măsură, cât şi pentru maşinile de lucru antrenate prin motoare de curent alternativ. Variaţiile frecvenţei pot fi cauzate de variaţii importante de sarcină sau de avarii grave în sistem, originea unor asemenea cauze putând fi şi consumatorii de energie electrică.

Menţinerea constantă a frecvenţei industriale (50 Hz) este o problemă la nivel de sistem energetic, fiind legată de puterea în rezervă din centralele electrice ale sistemului şi de operativitatea dispeceratului. În anumite situaţii, când posibilităţile de producere a energiei electrice în centrale sunt limitate, se decide întreruperea alimentării unor consumatori (sacrificarea distribuitorilor), în scopul menţinerii frecvenţei în sistem.

Abaterile maxim admise ale frecvenţei sunt de 0,5 Hz (1%).

b) Tensiunea constantă, ca valoare şi formă, constituie o primă condiţie, pentru orice tip de receptoare.

Este recomandabil ca tensiunea la bornele receptoarelor să fie constantă şi egală cu cea nominală sau variaţiile posibile să se încadreze în limitele precizate pentru fiecare receptor în parte. În exploatarea instalaţiilor electrice apar variaţii de tensiune, cauzate de consumator, datorită variaţiilor de sarcină sau scurtcircuitelor. Variaţiile periodice pot fi lente, cauzate de modificarea în timp a încărcării receptoarelor, sau rapide, denumite şi fluctuaţii, cauzate de modificări rapide ale sarcinii (de exemplu cuptoare cu arc, utilaje de sudare, laminoare, compresoare, maşini cu cuplu pulsatoriu ş.a), inclusiv cele datorate conectărilor - deconectărilor de receptoare.

O diminuare cu caracter permanent a valorii tensiunii poate fi consecinţa subdimensionării secţiunii conductoarelor, situaţie cu urmări negative ca: distrugerea izolaţiei electrice, nefuncţionarea echipamentului şi suprasolicitarea termică a receptoarelor şi conductelor.

Tensiunile de alimentare mai mari decât cele nominale determină funcţionarea în suprasarcină a unor receptoare de forţă şi reducerea duratei de viaţă a receptoarelor de iluminat. Scăderea tensiunii sub valoarea nominală atrage după sine solicitarea termică (la motoarele electrice), funcţionarea la parametri inferiori (la cuptoarele electrice) sau chiar nefuncţionarea unor receptoare sau instalaţii (desprinderea electromagneţilor, a motoarelor asincrone s.a).

Ca variaţii unilaterale ale tensiunii se menţionează golurile de tensiune şi supratensiunile de scurtă durată. Se foloseşte denumirea de gol de tensiune pentru orice scădere a valorii efective a tensiunii unei reţele electrice, cu o amplitudine cuprinsă în domeniul (0,2÷0,9)Un şi o durată de cel mult 3 s.

Dintre receptoarele şi instalaţiile sensibile la goluri de tensiune fac parte următoarele:

- motoarele şi compensatoarele sincrone;

- motoarele asincrone (în funcţie de caracteristica cuplului rezistent);

- echipamentele electronice, inclusiv redresoarele comandate;

- contactoarele de 0,4 kV şi cele din circuitele secundare;

- automatica, protecţia, blocajele şi reglajele din circuitele tehnologice.

Problema formei tensiunii se pune atât în cazul receptoarelor alimentate de curent continuu, cât şi în cazul celor alimentate în curent alternativ.

Tensiunea continuă la bornele receptoarelor de curent continuu poate avea o serie de armonici, mai ales dacă sursa de tensiune este un redresor semicomandat sau comandat. Conţinutul de armonici este limitat în funcţie de efectele acestora asupra receptoarelor, prin precizarea coeficientului de distorsiune admis.

Abaterea de la forma sinusoidală a undei de tensiune determină funcţionarea receptoarelor de curent alternativ în regim deformant. În timp ce la unele receptoare, cum sunt cuptoarele cu inducţie, prezenţa armonicilor în unda de tensiune nu deranjează, la altele - printre care şi motoarele electrice - prezenţa armonicilor de tensiune trebuie limitată tot prin precizarea coeficientului de distorsiune admis.

Coeficientul de distorsiune δU al undei de tensiune se defineşte ca raportul dintre valoarea efectivă a reziduului deformant Udef şi tensiunea nominală Un:

, (1.1)

în care reziduul deformant are expresia

(1.2)

unde Ui este valoarea efectivă a armonicii i.

Coeficientul de distorsiune total, rezultat din funcţionarea receptoarelor consumatorului şi din condiţiile din sistemul electroenergetic trebuie să se încadreze în domeniul definit de inegalitatea:

, (1.3)

pentru reţelele de joasă şi de medie tensiune.

Cauzele distorsiunii undei sinusoidale de tensiune se găsesc în cea mai mare parte la consumator. În timp ce o serie de echipamente, cum sunt bobinele cu miez feromagnetic, receptoarele cu arc electric şi mutatoarele reprezintă surse de armonici de tensiune şi curent, elementele reactive de circuit ca bobinele şi condensatoarele constituie amplificatoare de armonici de tensiune, respectiv de curent. În cadrul instalaţiilor electrice la consumator, trebuie luate măsuri pentru reducerea efectelor deformante şi a influenţei asupra reţelei de alimentare.

c) Simetria tensiunilor este condiţia în baza căreia sistemului tensiunilor de fază trebuie să-i corespundă trei fazori egali şi defazaţi cu 120o.

Cauzele nesimetriei sunt pe de o parte instalaţiile de producere şi transport, independente de consumator, iar pe de altă parte sarcinile dezechilibrate ale consumatorilor.

Nesimetria unui sistem trifazat de tensiuni sau curenţi se studiază prin metoda componentelor simetrice, când se determină:

- componentele de succesiune directă sau pozitivă;

- componentele de succesiune inversă sau negativă;

- componentele de succesiune omopolară sau zero.

Ultimele două tipuri de componente sunt cauzele unor cupluri de frânare, respectiv încălzire şi vibraţii la motoarele de curent alternativ.

Ca mărimi caracteristice (indicatori) pentru regimul nesimetric sunt definite şi utilizate următoarele mărimi relative, cel mai adesea în exprimare procentuală:

- coeficientul de disimetrie, denumit şi factor de nesimetrie negativă (notaţie propusă - ), este definit prin raportul procentual dintre componenta de succesiune inversă (negativă) Yi şi cea de succesiune directă (pozitivă) Yd :

(1.4)

s-au notat cu Y mărimile fizice, acestea putând fi atât tensiuni, cât şi curenţi;

- coeficientul de asimetrie, denumit şi factor de nesimetrie zero (notaţie propusă - ), se defineşte prin raportul dintre componenta omopolară (de succesiune zero) Yh şi cea de succesiune directă (pozitivă), raport exprimat în procente:

; (1.5)

- coeficientul de succesiune inversă, determinat prin raportarea valorii efective a componentei de succesiune inversă (negativă) la valoarea nominală, care, pentru tensiuni, conduce la expresia în procente

(1.6)

în care Ui reprezintă valoarea efectivă a tensiunii de succesiune inversă, pentru frecvenţa fundamentală a sistemului trifazat de tensiuni, iar Un - tensiunea nominală, corespunzătoare sistemului de tensiuni, pentru care s-a determinat Ui;

- coeficientul de succesiune omopolară, care se obţine prin raportarea valorii efective a componentei omopolare (de succesiune zero) la valoarea nominală, conform relaţiei scrisă direct pentru tensiunile de fază

(1.7)

având în vedere faptul că sistemul tensiunilor de linie nu are componentă omopolară.

În România, valorile limită, maxime, ale coeficienţilor de succesiune negativă (disimetrie), pentru sistemele de tensiuni, sunt după cum urmează:

2% - pentru reţelele de JT şi MT, precum şi în nodul de racord al unei substaţii de tracţiune electrică;

1% - pentru reţele de IT.

Preview document

Instalații Electrice - Pagina 1
Instalații Electrice - Pagina 2
Instalații Electrice - Pagina 3
Instalații Electrice - Pagina 4
Instalații Electrice - Pagina 5
Instalații Electrice - Pagina 6
Instalații Electrice - Pagina 7
Instalații Electrice - Pagina 8
Instalații Electrice - Pagina 9
Instalații Electrice - Pagina 10
Instalații Electrice - Pagina 11
Instalații Electrice - Pagina 12
Instalații Electrice - Pagina 13
Instalații Electrice - Pagina 14
Instalații Electrice - Pagina 15
Instalații Electrice - Pagina 16
Instalații Electrice - Pagina 17
Instalații Electrice - Pagina 18
Instalații Electrice - Pagina 19
Instalații Electrice - Pagina 20
Instalații Electrice - Pagina 21
Instalații Electrice - Pagina 22
Instalații Electrice - Pagina 23
Instalații Electrice - Pagina 24
Instalații Electrice - Pagina 25
Instalații Electrice - Pagina 26
Instalații Electrice - Pagina 27
Instalații Electrice - Pagina 28
Instalații Electrice - Pagina 29
Instalații Electrice - Pagina 30
Instalații Electrice - Pagina 31
Instalații Electrice - Pagina 32
Instalații Electrice - Pagina 33
Instalații Electrice - Pagina 34
Instalații Electrice - Pagina 35
Instalații Electrice - Pagina 36
Instalații Electrice - Pagina 37
Instalații Electrice - Pagina 38
Instalații Electrice - Pagina 39
Instalații Electrice - Pagina 40
Instalații Electrice - Pagina 41
Instalații Electrice - Pagina 42
Instalații Electrice - Pagina 43
Instalații Electrice - Pagina 44
Instalații Electrice - Pagina 45
Instalații Electrice - Pagina 46
Instalații Electrice - Pagina 47
Instalații Electrice - Pagina 48
Instalații Electrice - Pagina 49
Instalații Electrice - Pagina 50
Instalații Electrice - Pagina 51
Instalații Electrice - Pagina 52
Instalații Electrice - Pagina 53
Instalații Electrice - Pagina 54
Instalații Electrice - Pagina 55
Instalații Electrice - Pagina 56
Instalații Electrice - Pagina 57
Instalații Electrice - Pagina 58
Instalații Electrice - Pagina 59
Instalații Electrice - Pagina 60
Instalații Electrice - Pagina 61
Instalații Electrice - Pagina 62
Instalații Electrice - Pagina 63
Instalații Electrice - Pagina 64
Instalații Electrice - Pagina 65
Instalații Electrice - Pagina 66
Instalații Electrice - Pagina 67
Instalații Electrice - Pagina 68
Instalații Electrice - Pagina 69
Instalații Electrice - Pagina 70
Instalații Electrice - Pagina 71
Instalații Electrice - Pagina 72
Instalații Electrice - Pagina 73
Instalații Electrice - Pagina 74
Instalații Electrice - Pagina 75
Instalații Electrice - Pagina 76
Instalații Electrice - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Instalatii Electrice
    • 01_Scap1.3_CondCal.doc
    • 02_Cap2.1_2.4.doc
    • 03_Cap 2.5_Sch de legpam.doc
    • 04_IEC_34_39.doc
    • 05_Scap3.10Pr-3.12AlAp.doc
    • 06_ilint.DOC
    • 07_ilext.DOC

Alții au mai descărcat și

Monitorizarea parametrilor unei rețele electrice cu ajutorul Labview

Introducere Dezvoltarea sistemelor informatice și a microelectronicii din ultimele decenii au condus la posibilitatea realizării unor sisteme de...

Monitorizarea Parametrilor de Calitate a Energiei Electrice

MEMORIU JUSTIFICATIV Este greu de imaginat un domeniu în care să nu se ia în considerare energia sub diferite forme. Ea are un rol determinant în...

Masini Electrice de Curent Continuu

I. MAȘINA DE CURENT CONTINUU Prin maşină electrică, de regulă rotativă, înţelegem acea maşină care converteşte puterea electrică în putere...

Contactor Electromagnetic

Capitol I MODELE MATEMATICE DIFERENTIALE ALE CAMPULUI ELECTROMAGNETIC 1.1. MARIMI DE STARE ALE CAMPULUI ELECTROMAGNETIC În orice punct din...

Instalații electrice - montări, reparații, întreținere

INSTALATII ELECTRICE : MONTARI , REPARATII , INTRETINERE 1. CAPITOLUL I – ARGUMENT Necesitatea si utilitatea instalatiilor electrice ne face sa...

Contorul Electric de Inductie Monofazat

Argument Masurarea energiei elecrice se face in diferite puncte:la producere – in centrale,la transport- in statiisi la utilizare-la consumator....

Solicitarile Aparatelor Eletrice in Timpul Exploatarii

Argument Tema proiectului meu este : Solicitările aparatelor electrice în timpul exploatării. Am tratat această temă în şapte capitole grupate în...

Instalatie Electrica - Atelier Tamplarie

Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului. Am ales sa proiectez instalatia electrica si...

Te-ar putea interesa și

Instalații electrice de joasă tensiune

TEMA DE PROIECTARE Proiectarea instalatiei electrice de joasa tensiune la SC. GLOBAL SAFETI TEXTILES S.A. RO Tg Mures. Pentru prezentul obiectiv...

Instalații electrice de iluminat și prize

GENERALITĂŢI Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei electrice în scopuri industriale sau casnice...

Instalații electrice - montări, reparații, întreținere

INSTALATII ELECTRICE : MONTARI , REPARATII , INTRETINERE 1. CAPITOLUL I – ARGUMENT Necesitatea si utilitatea instalatiilor electrice ne face sa...

Instalații și echipamente pentru o cameră dublă a unei pensiuni montane

1. Introducere Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30...

Instalația electrică de iluminat și prize

1. ARGUMENT Tema acestui proiect se intitulează Instalaţii electrice interioare de iluminat şi este prezentată în 12 capitole dup cum urmează:...

Echipamentul Electric de Actionare pentru Instalatiile de Extractie a Titeiului

1. GENERALITATI Metoda cea mai raspandita de extragere a titeiului din zacamant,in cazul in care s-a epuizat energia de zacamant si recuperarile...

Instalații electrice de iluminat și prize

CAP.1 Argument Mi-am ales aceasta temă deoarece mi sa părut un subiect interesant de a îmi verifica cunoştintele mele dobândite în decursul a...

Instalații de iluminat și de forță

Lumina conditioneaza in mare masura activitatea omului. Iluminatul de nivel corespunzator contribuie la marirea productivitatii muncii, la...

Ai nevoie de altceva?