Sisteme de acționare electrică

NOŢIUNI DE CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE

Calitatea energiei electrice furnizată consumatorilor, cu cele două componente ale sale, calitatea tensiunii şi calitatea alimentării, prezintă un interes special pentru consumatorul de energie electrică, având în vedere că multe dintre procesele acestuia sunt puternic influenţate de indicatorii de calitate ai energiei electrice la barele de alimentare. Consumatorii, la rândul lor, sunt surse de perturbaţii electromagnetice, ceea ce poate afecta calitatea energiei electrice furnizată altor consumatori conectaţi în aceeaşi reţea de distribuţie. De aceea atât consumatorul cât şi furnizorul de energie electrică sunt interesaţi în monitorizarea calităţii energiei electrice în punctul comun de cuplare (PCC). Efectele noncalităţii energiei electrice pot conduce la consecinţe defavorabile asupra echipamentelor reţelei şi consumatorilor şi a sistemului electroenergetic .

Termenul de "calitate a energiei electrice" (power quality) a devenit deosebit de frecvent după anul 1980 şi reprezintă un generic acoperitor pentru luarea în considerare a influenţei unui mare număr de perturbaţii electromagnetice care pot să apară în sistemul electroenergetic (in special la medie şi joasă tensiune). De menţionat însă faptul că sintagma de "calitate a energiei electrice" nu este unanim acceptată şi utilizată pe plan mondial, existând în prezent mai mulţi termeni folosiţi în relaţia furnizor de energie electrică – consumator.

Calitatea energiei electrice (Power Quality): termenul a fost propus în S.U.A. de IEEE şi preluat de majoritatea publicaţiilor de limbă engleză. Calitatea energiei electrice, conform IEEE reprezintă "conceptul alimentării şi legării la pământ a echipamentelor sensibile, într-un mod care să permită funcţionarea corectă a acestora". De fapt, în pofida acestei definiţii, termenul este utilizat într-un sens mult mai larg, referindu-se atât la problema poluării armonice generate de sarcinile neliniare, cât şi la alte tipuri de perturbaţii electromagnetice apărute în sistemele electroenergetice.

Compatibilitate electromagnetică (Electromagnetic Compatibility - EMC): termenul este utilizat de CEI (Comission Electrotechnique Intemationale) şi reprezintă "aptitudinea unui echipament sau sistem de a funcţiona satisfăcător în mediul său, fără a induce perturbaţii inacceptabile în orice alt echipament sau sistem existent în acel mediu".

În analiza problemelor legate de compatibilitate electromagnetică, standardele CEI operează în primul rând cu următorii termeni importanţi:

- emisia (emission): se referă la nivelul poluării electromagnetice produsă de un echipament;

- imunitatea (immunity): reflectă capacitatea unui echipament de nu fi afectat de poluarea electromagnetică.

Calitatea tensiunii (qualite de la tension): termenul este utilizat în Franţa şi în diferite publicaţii europene şi se referă la “abaterile formei curbei de variaţie în timp a tensiunii de la sinusoida ideală'', poate fi interpretat ca referindu-se la calitatea "produsului" livrat de furnizor consumatorilor.

Calitatea curentului (current quality): este o definiţie complementară celei anterioare şi se referă la abaterile curentului faţă de forma ideală (o curbă sinusoidală de frecvenţă şi amplitudine constantă şi în fază cu tensiunea de alimentare); noţiunea se foloseşte pentru a descrie performanţele convertoarelor electronice.

Calitatea alimentării cu energie electrică (quality of supply sau quality of power supply): reflectă relaţia furnizor – consumator; are o componentă tehnică, calitatea tensiunii, descrisă anterior, şi o altă componentă, frecvent denumită "calitatea serviciilor" (quality of service), care reflectă relaţiile cu consumatorul (viteza de răspuns la solicitările acestuia, transparenţa tarifelor etc.).

Calitatea consumului (quality of consumption): reflectă relaţia consumator -furnizor; se referă la calitatea curentului, corectitudinea în plata facturii electrice etc.