Cuprins
- Introducere 1
- 1. Tehnologia electrotehnică 5
- 1.1. Indicatorii tehnico-economici ai procesului de fabricatie 8
- 1.2. Tipurile de procese de productie 9
- 1.3. Etapele proceselor tehnologice 12
- 1.4. Alegerea procesului optim de fabricatie 14
- 1.5. Normarea muncii 16
- 1.6. Pregătirea tehnică a fabricati 21
- 2. Documentatia tehnologică 27
- 2.1. Standardizarea documentatiilor tehnologice 29
- 2.2. Etapele de proiectare a proceselor tehnologice de fabricatie 30
- 2.3. Stabilirea tipului productiei 32
- 2.4. Alegerea variantei economice de proces tehnologic 35
- 2.5. Elaborarea documentatiei tehnologice 36
- 2.6. Diagrame tehnologice 40
- 2.7. Tipizarea proceselor tehnologice 42
- 3. Preciza dimensională 45
- 3.1. Dimensiuni, abateri, tolerante si ajustaje 45
- 3.2. Lanturi de dimensiuni 56
- 3.3. Calitatea suprafetelor prelucrate 58
- 3.4. Definirea si clasificarea suprafetelor de orientare 61
- 3.5. Calculul erorilor de bazare 63
- 3.6. Scule, dispozitive, verificatoare (SDV) 69
- 3.7. Precizia de prelucrare 72
- 3.8. Erori de fabricatie 75
- 4. Procese tehnologice 79
- 4.1. Procesul tehnologic de elaborare a cuprului 80
- 4.2. Procesul tehnologic de confectionare a cristalelor artificiale 83
- 4.3. Procesul tehnologic de tăiere 85
- 4.4. Procesul tehnologic de deformare la rece 90
- 4.5. Procesul tehnologic de impregnare 94
- 4.6. Procesele tehnologice ale materialelor electroizolante 99
- 4.6.1. Procesul tehnologic de armare a izolatoarelor 112
- 4.6.2. Procesul tehnologic de acoperire cu pelicule electroizolante 115
- 4.7. Protectia anticorozivă 116
- 4.7.1. Influenta factorilor externi asupra echipamentelor electrice 118
- 4.7.2. Acoperiri de protectie a echipamentelor electrice 119
- 4.8. Procesul tehnologic de asamblare 135
- 4.8.1. Metode de asamblare 136
- 4.8.2. Organizarea proceselor tehnologice de asamblare 138
- 4.8.3. Tehnologia inscriptionărilor 140
- 4.9. Controlul tehnic de calitate a proceselor tehnologice 143
- 5. Tehnologia echipamentelor electrice 149
- 5.1. Tehnologii de fabricatie a contactelor electrice 150
- 5.2. Tehnologia de fabricatie a căilor de curent din bare rigide 160
- 5.3. Tehnologia de fabricatie a legăturilor electrice flexibile 163
- 5.4. Tehnologia de fabricatie a bobinelor de curent (serie) 164
- 5.5. Tehnologii de fabricatie a bobinelor de tensiune (derivatie) 167
- 5.5.1. Tehnologia fabricării bobinelor cilindrice pe carcase 181
- 5.5.2. Tehnologia fabricării bobinelor fără carcasă 183
- 5.5.3. Tehnologia bobinării toroidale 184
- 5.5.4. Tehnologia impregnării bobinelor 184
- 5.5.5. Controlul calitătii bobinei 187
- 5.6. Tehnologia de fabricatie a miezurilor magnetice 188
- 5.6.1. Procesul tehnologic de fabricare a miezurilor magnetice masive 190
- 5.6.2. Procesul tehnologic de fabricare a miezurilor magnetice de c.a 191
- 5.6.3. Procesul tehnologic de fabricatie a miezurilor magnetice din tole 193
- 5.6.4. Procesul tehnologic de fabricatie a miezurilor magnetice spiralizate 198
- 5.6.5. Procesul tehnologic al miezurilor magnetice obtinute prin presare 200
- 5.7. Tehnologia de fabricatie a rezistentelor electrice de putere 201
- 5.7.1. Tehnologia de fabricatie a elementelor de rezistentă neliniară pentru descărcătoare206
- 5.7.2. Tehnologia de asamblare a rezistentelor 207
- 5.8. Tehnologia de fabricatie a elementelor termoreglabile 208
- 6. Modernizarea proceselor tehnologice 213
- 6.1. Clasificarea masinilor unelte utilizate în industria electrotehnică 213
- 6.2. Celule si linii de fabricatie 217
- 6.3.Tehnologia prelucrării mecanice pe masini cu comandă numerică 219
- 6.4. Tehnologie electronică 224
- 6.4.1. Tehnologia lipirii pentru circuite SMT 226
- 6.4.2. Componente SMD 234
- 6.4.3. Tehnologia de fabricatie a tranzistoarelor 241
- 6.4.4. Tehnologia circuitelor integrate 244
- 6.5. Procese tehnologice neconventionale 246
- Bibliografie 251
Extras din curs
INTRODUCERE
România parcurge, în prezent, un proces complex de tranzitie si reformă mult
mai dificil decât s-a presupus initial, care vizează implementarea unei economii de piată
eficientă, si integrarea, într-un termen cât mai scurt, în economia europeană si în
circuitul economic mondial. În conditiile trecerii la societatea informatională,
postindustrială, eficienta activitătii industriale si a serviciilor pentru industrie determină
locul fiecărui stat în cadrul economiei mondiale, reflectă capacitatea de valorificare a
potentialului creativ si al fortei de muncă.
Pornind de la faptul că industria reprezintă factorul cheie pentru însănătosirea,
modernizarea si relansarea economică a tării, rezultă că industria are o influentă
determinantă asupra evoluutei economico-sociale a României. Industria are o pondere
de peste 30% în P.I.B. si peste 96% din export. Dezvoltarea industrială, în contextul
economic al tării noastre, porneste de la premiza că toate statele dezvoltate, cu
standarde ridicate de viată si cu pondere importantă în comertul mondial, sunt state cu o
industrie puternică si competitivă, initiatoarele proceselor de inovare tehnologică.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană modernizarea economiei
impune restructurarea sistemului de productie în ansamblul, si în special al industriei
ca ramură cu ponderea si rolul cel mai important. Cresterea productiviătii muncii, pe
baza modernizării tehnologiilor de fabricatie si a inovării tehnologice a condus la
cresterea productiei industriale, în principal, ca urmare a revigorării industriei
prelucrătoare (ritm superior celui realizat pe ansamblul industriei).
Industria electrotehnică este o parte a industriei prelucrătoare si în prezent, prin
valoarea adaugată la realizarea unui produs, reprezintă, după statisticile europene, a
treia industrie ca pondere, si se numără printre sectoarele industriale cu productivitătile
cele mai ridicate. În industria electrotehnică si electronică românească, productia de
echipamente si masini electrice a crescut de 3,7 ori în ultimii 10 ani. În prezent,
ponderea industriei electrotehnice în cadrul industriei prelucratoare românesti este de
circa 6% din productie, 7% din totalul personalului si peste 10% din export.
Agentii economici din domeniul industriei electrotehnice s-au reorientat către
produse cerate pe pietele internă si externă, ceea ce a condus la modificarea structurii
acestui sector al economiei nationale. Actualmente, se produc modificări în stractura
produselor realizate, în sensul deplasării de la „electrotehnica clasică" spre una care se
grefează pe noile dezvoltări din electronică, fizica corpului solid si tehnologia
informatiei, si spre o accelerată modernizare a tehnologiilor de fabricatie prin import si
implementare de noi tehnologii.
2
În plan international, industria electrotehnică românească încearcă să se adapteze
noilor politici mondiale privind globalizarea, specializarea în zone de influentă ale
industriei electrotehnice în care exista conditii reale de a fi competitivă, renuntând la
domenii în care sansele de dezvoltare sunt reduse, si acordând o mai mare atentie
colaborărilor internationale care să-i asigure productivitate ridicată, calitate si piete de
desfacere.
Problemele cu care se confruntă industria electrotehnica românească astazi sunt
legate de instruirea personalului, cresterea productivitătii, problemele de calitate, dar si
cele legate de costuri si competitivitatea pe pietele externe. Domeniile în care se
prevăd cresteri substantiale într-un viitor apropiat sunt: materialele electrotehnice,
masinile si echipamentele electrice, tehnica încercărilor, metrologia industrială, si
compatibilitatea electromagnetică. Dar pentru concretizarea acestor perspective de
dezvoltare ale industrieie electrotehnice este nevoie nu doar de solutii tehnice, ci si de
utilizarea unei noi viziuni economice si de o startegie moderrnă de dezvoltare a acestui
sector industrial.
Capacitătile de productie de care dispune industria electrotehnică si electronică
sunt constituite din unităti productive, având în structura lor fabrici/sectii/ateliere
specializate, de prelucrări generale si de montaj specific, organizate, în general, pe
grupe de produse, la fiecare agent economic. Industria electrotehnică realizează un
număr de peste 200.000 tipovariante de produse, ceea ce implică folosirea unui
sortiment foarte variat de materiale, precum si a unui numar extrem de mare de
procedee si tehnologii de fabricatie.
Rezultă că o caracteristică a industriei electrotehnice o constitue eterogenicitatea
crescută si faptul că beneficiază din plin de impulsurile de dezvoltare ale tehnologiilor
de ultimă oră. Industria electrotehnică din România constituie prin potentialul său o
optiune de dezvoltare industrială pe termen mediu si lung. cu un potential endogen de
dezvoltare.
Productia industriei electrotehnice se regăseste, într-o pondere semnificativă, în
urmatoarele grupe de produse si servicii: productia de motoare, generatoare si
transformatoare electrice, productia de aparate pentru distributia si transportul
electricitătii, productia de fire si cabluri electrice si optice, productia de acumulatori,
baterii si pile electrice, productia de lămpi electrice si echipamente de iluminat,
productia de componente electrice pentru vehicule, productia de emitătoare radioteleviziune,
echipamente si aparate telefonice, productia de aparatura si instrumente
medicale, productia de aparatura si instrumente de măsură, verificare, reglare si control,
fabricarea de masini si echipamente electrocasnice, fabricarea calculatoarelor si a altor
echipamente electronice, productia de aparatura si instrumente optice si fotografice.
Gradul de integrare orizontală si verticală a productiei industriei electrotehnice
este determinat de realitătile si conditionările dintre industria electrotehnică si ramurile
economiei si industriei românesti.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologia Echipamentelor Electrice.pdf