Cuprins
CUPRINS .2
1. PROIECTUL DE INVESTITII SI FAZELE ACESTUIA. STUDIILE DIN FAZA PREINVESTITIONALA . 5
1.1. NOTIUNEA DE PROIECT DE INVESTITIE. . 5
1.2. FAZELE PROIECTULUI DE INVESTITIE . 6
1.2.1. PREGATIREA INVESTITIEI . 6
1.2.2. FAZA DE INVESTITIE . 7
1.2.3. FAZA DE FUNCTIONARE (OPERATIONALA) . 8
2. EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTITII IN FAZA PREINVESTITIONALA. ANALIZA FINANCIARA SI ANALIZA ECONOMICA . 9
3. CONCEPTE DE BAZA IN ANALIZELE FINANCIARE SI ECONOMICE. . 11
3.1. FLUXUL DE CHELTUIELI SI VENITURI . 11
3.1.1. INVESTITIILE . 11
3.1.2. COSTURILE REZIDUALE . 13
3.1.3. CHELTUIELI DE EXPLOATARE . 13
3.1.4. VENITURILE BRUTE (INCASARILE) . 14
3.1.5. VALOAREA REZIDUALA . 14
3.2. SISTEMUL DE PRETURI. ESCALADAREA PRETURILOR SI INFLATIA . 15
3.3. FINANTAREA PROIECTELOR DE INVESTITII . 18
3.3.1. SURSE DE FINANTARE A UNUI PROIECT . 18
3.3.2. ELEMENTELE UNUI CREDIT . 19
3.3.3. LEASINGUL . 22
3.3.4. AMORTIZAREA INVESTITIILOR . 23
3.4. CRESTEREA IN TIMP A VALORII BANILOR. ACTUALIZAREA. . 25
3.4.1. NECESITATEA ACTUALIZARII. . 25
3.4.2. STABILIREA RATEI DE ACTUALIZARE. . 27
3.4.3.RELATII DE CALCUL A VALORILOR ACTUALIZATE. . 29
4. CRITERII SI INDICATORI DE ANALIZA ECONOMICA PENTRU EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTITII . 31
4.1. GENERALITATI . 31
4.2. CRITERII DE ANALIZA ECONOMICA BAZATE PE VALORI ACTUALIZATE . 32
4.2.1. IPOTEZE DE BAZA LA APLICAREA CRITERIILOR BAZATE PE VALORI ACTUALIZATE . 32
4.2.2. CRITERIUL VENITULUI NET ACTUALIZAT . 33
4.2.3. CRITERIUL CHELTUIELILOR TOTALE ACTUALIZATE . 36
4.2.4. CRITERIUL CHELTUIELILOR ANUALE DE CALCUL . 38
4.2.5. RATA INTERNA DE RENTABILITATE (RIR) . 39
4.2.6. RATA INTERNA DE ACUMULARE A CAPITALULUI SI RANDAMENTUL CONTABIL . 41
4.2.7. DURATA DE RECUPERARE A CAPITALULUI . 41
4.3. CRITERII EMPIRICE DE ANALIZA ECONOMICA . 42
4.3.1. CRITERIUL TERMENULUI DE RECUPERARE . 42
4.3.2. CRITERIUL RATEI RANDAMENTULUI CONTABIL . 44
4.4. CALCULELE DE EFICIENTA ECONOMICA SI FISCALITATEA . 45
4.4.1. CALCULUL BENEFICIULUI IMPOZABIL . 45
4.4.2. VENITUL NET ACTUALIZAT SI RATA INTERNA DE RENTABILITATE DUPA IMPOZIT . 46
4.5. STUDIUL COSTURILOR. . 47
4.5.1. COSTURI UNITARE MEDII SI MARGINALE. . 47
4.5.2. STABILIREA CAPACITATII DE PRODUCTIE OPTIME. . 50
4.5.3. COSTUL UNITAR MARGINAL SI DESCENTRALIZAREA DECIZIILOR. . 51
4.5.4. COSTUL DE REVENIRE ECONOMIC. . 54
5. MANAGEMENTUL RISCULUI SI EFICIENTA ECONOMICA A PROIECTELOR DE INVESTITII. . 56
EXEMPLUL 1. . 60
EXEMPLUL 2 . 61
EXEMPLUL 3 . 61
EXEMPLUL 4 . 62
EXEMPLUL 5 . 63
EXEMPLUL 6 . 64
EXEMPLUL 7 . 65
EXEMPLUL 8 . 66
EXEMPLUL 9 . 68
EXEMPLUL 10 . 68
EXEMPLUL 11 . 69
EXEMPLUL 12 . 71
EXEMPLUL 13 . 72
EXEMPLUL 14 . 73
EXEMPLUL 15 . 74
EXEMPLUL 16 . 75
EXEMPLUL 17 . 75
EXEMPLUL 18 . 77
EXEMPLUL 19 . 77
EXEMPLUL 20 . 78
DICTIONAR . 83
Extras din document
1. PROIECTUL DE INVESTITII SI FAZELE ACESTUIA. STUDIILE DIN FAZA PREINVESTITIONALA
1.1. NOTIUNEA DE PROIECT DE INVESTITIE.
Proiectul de investitii poate fi definit ca un ansamblu de actiuni, bazat pe o planificare coerenta si in urma caruia, o combinatie de resurse financiare, materiale si umane conduce la realizarea unui obiectiv dat cu valoare economica si/sau sociala.
Proiectul de investitii nu trebuie sa fie confundat cu proiectul tehnic care este doar o etapa a acestuia si care se refera la aspectele tehnice de alegere si dimensionare ale elementelor obiectivului ce urmeaza a fi realizat. Notiunea de proiect de investitie nu este neaparat legata de realizarea unor noi obiective industriale, unele proiecte de investitii putandu-se referi la modernizarea si/sau extinderea unor obiective industriale existente sau chiar restructurarea sau reducerea activitatii acestora.
Caracteristica principala a unui proiect de investitiie o constituie necesitatea unui efort financiar denumit investitie. Principalul scop al investitiei il constituie transformarea resurselor financiare (fonduri proprii si/sau imprumutate) in mijloace productive (fonduri fixe si circulante) si generarea de noi lichiditati ca urmare a utilizarii acestor mijloace.
O caracteristica generala a tuturor proiectelor de investitie o constituie faptul ca efectele lor se manifesta pe o perioada de timp lunga sau foarte lunga.
Investitiile pot fi::
-materiale, corespunzand realizarii unor noi obiective, reinoirii echipamentelor invechite tehnic sau/si moral (investitii de inlocuire), de cresterea activitatii intreprinderii fie in domeniul operare traditional (investitii de expansiune), fie in noi domenii (investitii de diversificare);
-imateriale, corespunzand procurarii de cunostinte si active intelectuale: cumpararea de brevete, realizarea de cercetari stiintifice, actiuni de formare a personalului etc.
1.2. FAZELE PROIECTULUI DE INVESTITIE
Dezvoltarea unui proiect de investitie de la stadiul ideii initiale pana cand instalatia este in functiune, cuprinde trei faze distrincte (fig.1.1.)
- pregatirea investitiei (faza preinvestitionala);
- investitia (faza investitionala);
- exploatarea (faza operationala).
Emiterea ideii Decizia de promovare Darea in Scoaterea
de investitie a investtiei exploatare din funct.
Pregatirea investitiei
Investitia
Expl.
Stud. de
oport.
Stud. de prefezab.
Stud. de
fezab.
Eval.
si
decizie.
Negocieri
si
contr.
Proiect
tehn.
Exec.
inv.
Preg.
pers.
PIF
Venituri
Cheltuieli
Fig. 1.1 Fazele unui proiect de investitii
1.2.1. PREGATIREA INVESTITIEI
Pregatirea investitiei este faza dintre emiterea ideii de proiect de investitii pana la adoptarea deciziei de realizare a acestuia. Este faza de conceptie in care se contureaza ideile legate de viitoarea investitie, se stabilesc obiectivele proiectului si caile prin care acestea pot fi atinse, se intocmesc analizele economice si financiare, se alege varianta optima de realizare a proiectului. Faza se finalizeaza fie cu decizia de realizare a proiectului, fie cu cea de abandonare a acestuia.
Comparativ cu celelalte faze ale proiectului de investitie, faza preinvestitionala necesita cheltuirea celor mai mici fonduri, dar ea este hotaratoare pentru eficienta economica a viitorului obiectiv pe intreaga sa durata de viata. Succesul sau esecul unei investitii depinde de modul de elaborare a analizelor previzionale privind aspectele de ordin tehnic, economic, financiar si de marketing.
Faza de pregatire a investitiei contine de regula:
-identificarea ideii proiectului de investitie si a oportunitatii investirii in domeniul respectiv - studiul de oportunitate. Studiul de oportunitate reprezinta principalul instrument utilizat in cuantificarea parametrilor, a datelor si informatiilor necesare transformarii ideii de proiect intr-o oferta. Datele privind performantele tehnice si economice ale elementelor proiectului de investitie sunt estimate pe baza altor proiecte similare sau a altor informatii generale disponibile in literatura de specialitate;
-elaborarea si analiza variantelor de realizare a proiectului de investitie si selectarea lor prealabila - studiul de prefezabilitate. Studiul de prefezabilitate este o faza intermediara intre studiul de oportunitate si elaborarea studiului detaliat de fezabilitate. Diferenta dintre studiul de prefezabilitate si cel de fezabilitate consta in gradul diferit de detaliere a informatiei disponibile si in profunzimea analizei, cele doua faze avand practic aceiasi structura, cautand sa raspunda la aceleasi intrebari privind eficienta economica a proiectului de investitie. Uneori studiul de prefezabilitate trebuie completat cu studii functionale (suport) cu referinta la: prognoza pietii, sursele de aprovizionare, impactul asupra mediului, teste de laborator si statii pilot etc.
-formularea clara a proiectului de investitie si analiza fezabilitatii sale tehnice si economice - studiul de fezabilitate. Acest studiu trebuie sa furnizeze toate datele necesare adoptarii deciziei, informatiile de ordin tehnic, financiar, economic si de mediu trebuie sa fie definite clar si examinate critic pe baza solutiilor retinute in urma studiului de prefezabilitate. Dupa elaborarea studiului de fezabilitate se cunoaste solutia concreta de realizare a proiectului de investitii si datele de natura financiara si economica corespunzatoare;
-evaluarea proiectului si adoptarea deciziei - raportul de evaluare. Acest rapot sta la baza negocierilor, stabilirii acordurilor de cooperare si la obtinerea unor surse de finantare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Finantarea proiectelor energetice.pdf