Siguranța la bordul tancurilor petroliere

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Energetică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 4544
Mărime: 17.76KB (arhivat)
Publicat de: Jan Toth
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dorel Popa

Extras din curs

1. INFLAMABILITATEA: atunci când petrolul este aprins elibereaza in mod progresiv gaze care ard cu flama vizibila. Cantitatea de gaze depinde de volatilitatea petrolului care este exprimata uzual in presiune de vapori Raid.

Gazele petroliere pot fi aprinse si continua sa arda numai cand sunt in amestec cu un anumit procent de aer. Daca in amestec avem prea mult sau prea putin aer amestecul nu arde.

Proportiile sunt exprimate in procente de gaze de hidrocarburi in aer si sunt numite L.F.L. si U.F.L. Acestea difera de la petrol la petrol dar ca regula generala L.F.L = 1% gaze, iar U.F.L. = 10% gaze.

Modalitatile de clasificare a inflamabilitatii petrolului sunt foarte diverse dar majoritatea se bazeaza pe punctual de aprindere al produsului si presiunea de vapori Raid.

In conditiile exploatarii tancurilor petroliere petrolul este clasificat in:

- petrol nevolatil cu punctual de > 60°C determinat in conditii de laborator prin metoda cupei închise.

- Petrol volatile cu punctual de aprindere < 60°C .

2. DENSITATEA GAZELOR: gazele provenite din petrol lichid normal, nediluate au o densitate pentru produse distilate cum ar fi benzenul si motorinele de o volatilitate mai mare de 2 ori fata de aer si 1,5 ori fata de titeiul din care a provenit petrolul.

Diferenta de densitate se modifica pe maura ce are loc diluarea gazelor cu aer.

3. TOXICITATEA: când sunt inhalate cantitati mici de gaze petroliere acestea produc: iritarea ochilor, ameteli, dureri de cap, betie etc. Inhalarea unor cantitati mari poate fi fatala.

Mirosul amestecurilor de gaze petroliere este foarte variabil in unele situatii putând afecta simtul mirosului (periculos cind petrolul contine hidrogen sulfurat care trebuie luat in serios in cazul intrarii persoanelor in spatii in care atmosfera contine hidrogen sulfurat.

Absenta mirosului nu este o indicatie a absentei gazelor.

La bordul navelor tank se recomanda urmatoarele masuri de precautie pentru a elimina riscul aprinderilor si exploziilor:

- este strict necesar sa se evite combinarea dintre o sursa de aprindere si o sursa inflamabila. Cu toate ca nu este posibil întotdeauna sa se evite acest lucru trebuie sa se i-a masuri pentru ca macar una dintre componente sa fie controlata de echipaj;

- in CP, pe punte si in oricare alte locuri in care este posibila formarea unei atmosfere inflamabile trebuie sa se evite sursele de aprindere;

- in spatiile de locuit trebuie sa se i-a toate masurile de protectie a flacarilor deschise;

- in spatiile cum ar fi atelierele, magaziile, trebuie sa existe mijloace de control si de mentinere riguroasa a unei atmosfere neinflamabile si de evitare a surselor de aprindere;

- problema fumatului este responsabila de majoritatea accidentelor produse la navele tanc de aceea cat timp navele se afla pe mare se fumeaza doar in locurile si timpul specificate de cdt., sub nici un motiv nu se fumeaza in pat;

- este interzisa scoaterea chibritelor si brichetelor pe punte, chibritele trebuie sa fie de tip safety

- nu este permisa folosirea flacarii deschise sau luminilor neprotejate pe puntea navei;

- pe puntea navei, in spatiile de locuit trebuie sa existe tablite de avertizare privind fumatul si folosirea luminilor;

- persoanele de la bucatarie trebuie sa fie instruite in folosirea echipamentelor , nu este permisa utilizarea de catre persoanele neautorizate, se curata periodic sitele de grasimi;

- friptiozele si cazanele trebuie sa fie prevazute cu termostate;

- echipajul va fi antrenat in folosirea amenajarilor de combatere a incendiilor;

- echipamentele electrice portabile trebuie sa fie de tip aprobat si trebuie sa fie atent examinate pentru depistarea eventualelor avarii înainte de folosire;

- o atentie deosebita se acorda determinarii rezistentei si izolatiei echipamentelor;

- in atmosferele care nu sunt gas free, in anumite zone ale navei trebuie sa se foloseasca lampi electrice actionate cu aer pentru a preveni descarcarea electrica furtunul de alimentare cu aer trebuie sa fie prevazut cu robinet de drenare a apei din aer, furtunul de alimentare cu aer trebuie sa fie prevazut cu un robinet de drenare a apei din aer, furtunul trebuie sa aiba o rezistenta mica iar daca sunt fixe trebuie sa aiba impamantare

- lanternele si alte echipamente electrice de mana trebuie sa fie de tip aprobat pentru a putea fi folosite in atmosfera inflamabila;

- echipamentele VHF sau UHF portabile trebuie sa prezinte siguranta intrinseca;

- aparatele, echipamentele cu baterii electrice mici (ceasurile, aparatele de auzit, stimulatoarele cardiace) nu sunt considerate ca fiind surse semnificative de aprindere;

- este interzisa folosirea in zone inflamabile a aparatelor radio portabile, calculatoarelor electronice, aparatelor de fotografiat cu baterii, a bliturilor de la paratele de fotografiat, a telefoanelor radio portative, a radio pagerelor pe puntea navei sau in zone cu atmosfera inflamabila daca nu sunt autorizate in mod expres de catre autoritati.

- echipamentul electric fix existent in zonele periculoase trebuie sa fie de tip aprobat, trebuie sa fie mentinut in stare de functionare si supravegheat pentru ca nici o componenta a acestuia sa devina o sursa de aprindere;

- antenele radiotransmitatoarelor de la bord atunci când sunt folosite pe frecvente medii si înalte induc o energie radianta semnificativa pana la o distanta de peste de peste 500 m in niste potentiali receptori neimpamantati (bigi, macarale, catarge, sarturi) capabile sa produca descarcari electrice incendiare;

- scânteile incendiare pot sa apara pe timpul transmisiei intre izolatori antenelor daca acestea au suprafetele acoperite cu sare, apa, murdarie. Pentru a preveni descarcarea electrica. potentiali receptori trebuie impamantati si sa nu se faca transmisii pe timpul manipularii marfurilor si balastului;

- transmisiile prin satelit si VHF nu sunt considerate surse de aprindere de aceea se recomanda in locul mijloacelor traditionale.

4. LUCRUL LA CALD: implica operatii de sudura, ardere, gaurire, polizare, lucrari la instalatii fara siguranta intrinseca care pot produce scântei incendiare.

- lucrul la cald in afara CM si in CM când este vorba de lucrari la tancurile de combustibil, tubulaturi de combustibil si alte instalatii similare tebuie sa aiba in vedere si existenta vaporilor de hidrocarburi si a unor surse de aprindere in apropiere;

- operatiunile specifice lucrului la cald vor fi executate numai in afara CM daca nu exista alta alternativa de reparare. Pentru aceasta se vor face demontari specifice lucrului la rece.

- Lucrul la cald in afara spatiului CM va fi permis numai in concoradanta cu prevederile regulamentelor interne si internationale si cerintele porturilor si terminalelor referitoare la restrictiile care se impun pentru eliberarea permisului de lucru la cald;

- Nu este permisa executarea unor lucrari specifice lucrului la cald atunci când la bord se efectueaza operatiuni de manipulare a marfii, operatiuni de transfer al balastului, curatirea tancurilor, operatiuni de gas free, purjarea sau inertarea cargotancurilor;

- Comandantul navei trebuie sa: decida unde este justificata efectuarea operatiunii de lucru la cald, stabileasca masurile de siguranta necesare si se intreseaza de siguranta lucrarii;

- Executarea lucrarilor la cald in afara CM si in alte spatii indicate de operatorul navei nu vor fi executate pana când comandantul nu informeaza biroul de la uscat asupra intentiei, a detaliilor de lucru propuse si numai daca opereratorul accepta ideea.

- Înaintea începerii lucrului la cald comandantul ii convoca pe toti cei implicati in executarea lucrarii, discuta cu acestia planul lucraii si masurile de precautie ce trebuie luate;

Preview document

Siguranța la bordul tancurilor petroliere - Pagina 1
Siguranța la bordul tancurilor petroliere - Pagina 2
Siguranța la bordul tancurilor petroliere - Pagina 3
Siguranța la bordul tancurilor petroliere - Pagina 4
Siguranța la bordul tancurilor petroliere - Pagina 5
Siguranța la bordul tancurilor petroliere - Pagina 6
Siguranța la bordul tancurilor petroliere - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Siguranta la Bordul Tancurilor Petroliere.doc

Alții au mai descărcat și

Protecția prin relee

1. INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE 1. Introducere Una dintre principalele conditii care se pun instalatiilor...

Familiarizare tancuri petroliere

1. CERINTE PENTRU CRESTEREA SECURITATII, PRNTRU PREVENIREA SINISTRELOR NAVALE SI MINIMIZAREA EFECTELOR ACESTORA 1.1. Factorul uman: actiuni si...

Instalația de gaz inert

1. LEGISLATIE Conventia SOLAS - Reg. 60 – “Protectia tancurilor de marfa” - la petrolierele de 20000 tdw sau mai mult trebuie asigurata protectia...

Spălarea tancurilor petroliere

SPALAREA TANCURILOR PETROLIERE Spalarea tancurilor petroliere presupune doua operatiuni: degazarea (certificat “gas free”) si curtarea tancurilor....

Cursuri energetică

Omenirea este în pragul unei noi ere caracterizate prin tehnologii avansate si noi combustibili. Tranziţia în domeniul energiei va putea fi impusă...

Surse de Energie

1.3. Caracterizarea surselor primare de energie Sistemele de producere a energiei electrice diferă în funcţie de: sursa primară de energie,...

Producerea Transportul și Distribuția Energiei Electrice

Expunere de motive - Producatorii de energie electrica, industria de echipamente si instalatii electrice, consumatorii de energie electrica, au...

Energetica Clădirilor

1.MICROCLIMATUL INTERIOR AL UNEI CLĂDIRI 1.1. Importanţa realizării confortului termic Confortul termic este definit de ASHRAE* (Standard...

Te-ar putea interesa și

Importanta Transportului Maritim în Sfera Circulației Mărfurilor

Avântul economic înregistrat de societatea umană a implicat în ultima perioadă o creştere fără precedent a comerţului mondial, a traficului de...

Convenția Internațională Privind Ocrotirea Vieții pe Mare Solas 1974

INTRODUCERE Istoria dezvoltării civilizaţiei aduce dovezi certe care demonstrează că navigaţia a fost una dintre cele mai vechi îndeletniciri a...

Proiectarea unei centrale de avertizare fum, senzori la o navă petrolier de 35000 TDW

INTRODUCERE. Este bine cunoscut cã, dintre toate mijloacele de transport, transportul naval deţine ponderea cea mai mare atât datoritã faptului cã...

Vinciuri navale

CAPITOLUL 1 Cap. 1 Vinciuri navale 1.1. Instalatii navale de bord Navele maritime şi fluviale sunt dotate cu instalaţii de bord care asigură...

Accidentele navale - poluarea resurselor de apă

Transportul naval ca unul din cele mai vechi sisteme de transport, a aparut si s-a dezvoltat vertiginos datorita avantajelor pe care le are in...

Particularitățile poluării mediului marin în cadrul accidentului naval Erika

INTRODUCERE În această lucrare este analizată şi dezbătută o problemă deosebit de importantă în transportul maritim – particularităţile poluării...

Aspecte specifice privind managementul calității în transportul maritim

INTRODUCERE Transportul maritim este o activitate economica vasta s i complexa, atât ca volum al marfurilor aflate în traficul anual, cât si ca...

Cauze și Consecințe ale Poluării Mediului Marin

În ultimele cinci decenii poluarea cu hidrocarburi a mediului marin a căpătat accente dramatice. Transportul maritim al petrolului, explorarea şi...

Ai nevoie de altceva?