Termodinamică

Curs
9/10 (4 voturi)
Domeniu: Energetică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 61 în total
Cuvinte : 16422
Mărime: 455.81KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stefan ion

Cuprins

1. Lucrări practice de calorimetrie 2

1.1. Determinarea calorimetrică a entalpiei de vaporizare a lichidelor 2

1.2. Determinarea calorimetrică a entalpiei de neutralizare 7

2. Studiul echilibrului de faze 11

2.1. Studiul echilibrului solid-lichid. Analiza termică 11

2.1.1. Determinarea diagramei de echilibru pentru un sistem

cu punct eutectic (fenol-uree) 12

2.1.2. Determinarea diagramei de echilibru pentru un sistem

binar care formează soluţie solidă 16

2.2. Studiul echilibrului lichid-lichid 19

2.2.1. Distribuţia unui solvent între două lichide nemiscibile.

Coeficientul de repartiţie 19

2.2.2. Determinarea diagramei de miscibilitate a sistemului fenol-apă 22

2.2.3. Sistem ternar. Curba de solubilitate a unui sistem ternar 26

3. Echilibrul chimic 29

3.1. Determinarea experimentală a constantei de echilibru a reacţiei

KI + I2  KI3 prin metoda distribuţiei 29

3.2. Demonstrarea comportamentului dinamic al sistemelor de reacţii

dinamice cuplate 34

4. Determinarea tensiunii superficiale prin metoda măsurării presiunii maxime

de formare a unei bule de gaz în interiorul lichidului 42

5. Demonstrarea experimentală a entropiei 47

6. Determinarea presiunii de vapori şi a entalpiei de vaporizare prin metoda dinamică 49

7. Mărimi parţial molare. Determinarea experimentală a volumelor parţial molare 55

Extras din document

1. LUCRĂRI PRACTICE DE CALORIMETRIE

1.1. DETERMINAREA CALORIMETRICĂ A ENTALPIEI DE

VAPORIZARE A LICHIDELOR

1. Scopul lucrării

Determinarea experimentală a entalpiei de vaporizare a acetonei prin metoda calorimetrică.

2. Teoria lucrării

Vaporizarea unui lichid este însoţită de absorbţie de căldură. Deoarece temperatura rămâne constantă, această energie absorbită serveşte pentru învingerea forţelor de atracţie intermoleculare şi la efectuarea lucrului de destindere a vaporilor împotriva presiunii atmosferice.

Cantitatea de căldură absorbită la vaporizarea izotermă a unui lichid aflat în echilibru cu vaporii săi se numeşte căldura (latentă) de vaporizare sau variaţia de entalpie de vaporizare. În funcţie de cantitatea de lichid vaporizată se definesc: căldura molară de vaporizare (Lv = Hvap ) cantitatea de căldură necesară pentru vaporizarea unui mol de lichid şi căldura specifică de vaporizare (lv = h) căldura necesară pentru vaporizarea unui gram de lichid la o anumită temperatură de lucru.

Legătura dintre căldura molară de vaporizare şi căldura specifică de vaporizare este dată de relaţia:

unde: M = masa molară

Entalpia de vaporizare scade cu creşterea temperaturii şi se anulează la temperatura critică. Entalpia de vaporizare se poate determina experimental prin două metode :

a) Din datele de echilibru lichid-vapori se determină presiunile de vapori saturanţi ale lichidului la două temperaturi diferite şi se aplică ecuaţia Clausius-Clapeyron :

Integrând între limitele p10, T1 şi p20, T2 se obţine :

(1)

sau

, (cal/mol)

Relaţia (l) se aplică atunci când presiunile de vapori sunt destul de mici pentru ca să se admită aplicabilitatea legii gazului perfect, iar cele două temperaturi destul de apropiate pentru ca să se poată neglija variaţia entalpiei de vaporizare cu temperatura.

b) Metoda calorimetrică permite determinarea directă a variaţiei de entalpie la vaporizarea lichidului.

3. Principiul metodei calorimetrice

Într-un calorimetru se evapora o cantitate cunoscută de lichid, se măsoară scăderea temperaturii şi se calculează cantitatea de căldură neecesară pentru evaporarea lichidului. Raportul dintre cantitatea de căldură necesară pentru evaporarea lichidului şi cantitatea de lichid reprezintă căldura specifică de vaporizare.

Să presupunem că în calorimetru am introdus m grame de apă cu căldura specifică cp (cp = 1 cal/gK) şi în calorimetru am produs un proces care a pus în libertate cantitatea de căldură Q, temperatura apei din calorimetru crescând de la t1 la t2. Cantitatea de căldură degajată în timpul procesului se poate calcula cu relaţia:

(2)

Cantitatea de căldură Q astfel determinată nu este exactă deoarece în calorimetru mai au loc fenomene secundare care influenţează asupra valorii ei:

a) In vasul calorimetric pe lângă apă se mai găsesc un agitator, un termometru şi eventual alte dispozitive care împreună cu pereţii vasului calorimetric preiau o parte din căldura degajată în timpul procesului studiat. Din această cauză, temperatura finală a apei din calorimetru pe care o înregistrăm experimental este mai mică decât în realitate. Pentru a elimina această eroare ecuaţia (2) trebuie corectată astfel :

(3)

unde: m1, m2 … - masele pieselor calorimetrului;

c1, c2 … - căldurile specifice ale anexelor calorimetrului.

Suma m1c1 + m2c2 + … = K este cantitatea de căldură necesară pentru a încălzi cu 1°C piesele componente ale calorimetrului. Pentru aceeaşi cantitate de apă mărimea K are o valoare constantă numită echivalentul în apă al calorimetrului sau constanta calorimetrului. Această mărime se poate calcula în principiu cu relaţia:

K = m1c1+ m2c2 + …

dar în practică se determină producând în calorimetru un proces care pune în libertate o cantitate cunoscută de căldură. Relaţia (3) devine:

Preview document

Termodinamică - Pagina 1
Termodinamică - Pagina 2
Termodinamică - Pagina 3
Termodinamică - Pagina 4
Termodinamică - Pagina 5
Termodinamică - Pagina 6
Termodinamică - Pagina 7
Termodinamică - Pagina 8
Termodinamică - Pagina 9
Termodinamică - Pagina 10
Termodinamică - Pagina 11
Termodinamică - Pagina 12
Termodinamică - Pagina 13
Termodinamică - Pagina 14
Termodinamică - Pagina 15
Termodinamică - Pagina 16
Termodinamică - Pagina 17
Termodinamică - Pagina 18
Termodinamică - Pagina 19
Termodinamică - Pagina 20
Termodinamică - Pagina 21
Termodinamică - Pagina 22
Termodinamică - Pagina 23
Termodinamică - Pagina 24
Termodinamică - Pagina 25
Termodinamică - Pagina 26
Termodinamică - Pagina 27
Termodinamică - Pagina 28
Termodinamică - Pagina 29
Termodinamică - Pagina 30
Termodinamică - Pagina 31
Termodinamică - Pagina 32
Termodinamică - Pagina 33
Termodinamică - Pagina 34
Termodinamică - Pagina 35
Termodinamică - Pagina 36
Termodinamică - Pagina 37
Termodinamică - Pagina 38
Termodinamică - Pagina 39
Termodinamică - Pagina 40
Termodinamică - Pagina 41
Termodinamică - Pagina 42
Termodinamică - Pagina 43
Termodinamică - Pagina 44
Termodinamică - Pagina 45
Termodinamică - Pagina 46
Termodinamică - Pagina 47
Termodinamică - Pagina 48
Termodinamică - Pagina 49
Termodinamică - Pagina 50
Termodinamică - Pagina 51
Termodinamică - Pagina 52
Termodinamică - Pagina 53
Termodinamică - Pagina 54
Termodinamică - Pagina 55
Termodinamică - Pagina 56
Termodinamică - Pagina 57
Termodinamică - Pagina 58
Termodinamică - Pagina 59
Termodinamică - Pagina 60
Termodinamică - Pagina 61
Termodinamică - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Termodinamica.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea Stației Electrice de Alimentare a Consumatorilor ce Intră în Schema de Flux Tehnologic de Răcire cu Hidrogen

CAPITOLUL I DESCRIEREA INSTALATIEI DE RACIRE CU HIDROGEN A GENERATORULUI SINCRON [10,11] Evacuarea căldurii produse în interiorul generatoarelor...

Initiere in Transferul de Caldura si Masa

1. Studiul experimental al transferului de caldura prin conductie Standul didactic prezentat în continuare este utilizat pentru studierea...

Curs PEC II

Ansamblul instalatiilor electroenergetice interconectate, situate pe teritoriul unei tari, prin care se realizeaza producerea, transportul,...

Instalatii Electrice

Cursul 1 Cap. 3 Dimensionarea reelei de distribuie în incinta consumatorului 3.1 Procese fundamentale în reelele electrice 3.1.1 Puterea...

Producerea Energiei Electrice și Termice

1. DEZVOLTAREA PRODUCERII ENERGIEI ELECTRICE 1.1 Conceptia producerii energiei electrice Producerea energiei electrice reprezinta procesul de...

Echipamente și Instalații Termice

Instalatii industriale bazate pe transferul de impuls APARATE CU JET - Contactul direct al cel putin doua fluide  transfer de energie, impuls,...

Protecția împotriva Șocurilor Electrice

PROTECTIA ÎMPOTRIVA SOCURILOR ELECTRICE Cu toate ca fenomenele electrice referitoare la organismele vii sunt cunoscute înca din anii din jurul lui...

Calitatea Energiei Electrice în Sisteme Electroenergetice

Calitatea, conform definitiei formulate de Organiza Internationala de Standardizare — ISO (International Standard Organisation), reprezinta...

Te-ar putea interesa și

Termodinamica reacțiilor chimice

TEMA REFERATULUI TERMODINAMICA REACȚIILOR CHIMICE. Cuvinte cheie: energie internă, entalpie, entalpie liberă, entropie, potențial chimic,...

Studiul termodinamic al reacției sulfurii de zinc cu oxigenul

CAPITOLUL I Notiuni introductive Termodinamica studiaza din punct de vedere energetic proprietatile generale ale substantelor si legile care...

Principiul al Doilea al Termodinamicii

I . ENUNTAREA CELUI DE AL DOILEA PRINCIPIU AL TERMODINAMICII Primul principiu al termodinamicii afirmă că în cazul în care un sistem izolat...

Studiul termodinamic al reacției de formare al acidului iodhidric HI

1. INTRODUCERE Chimia fizica este o ramura a chimiei, alaturi de chimia organica, chimia macromoleculara si chmia analitica.Aceasta are rolul de...

Studiul Termodinamic al Reacției de Reducere a Oxidului de Argint

I. Notiuni introductive Clasificarea fenomenelor fizice si chimice are doar importanta didactica, deoarece in realitate fenomenele naturale sau...

Calculul Termodinamic al Reactiei de Oxidare a Carbonului

1. Introducere Chimia fizică reprezintă ştiinţa care aplică legile fizicii în studiul sistemelor şi fenomenelor fizico-chimice, utilizând un...

Noțiuni Termodinamice de Bază

1. Masa moleculară Masa moleculară (absolută) a unei molecule, notată m0, este masa unei molecule de substanţă exprimată în kilograme. Unitatea...

Bazele Termodinamicii Tehnice II

8.1. Noţiuni generale În procesele din sistemele termodinamice agenţii de lucru în stare gazoasă, care sunt fluide compresibile, efectuează...

Ai nevoie de altceva?