Alpha Test

Diferentierea sexuala este cea mai evidenta din punct de vedere morfologic. Se pun insa cel putin doua intrebari. Exista diferente si din alte puncte de vedere, care sunt si cum se exprima?. Si exista aceeasi structura de diversitate a mediei si a dispersiei si la femei ca si la barbati? Ar mai fi de fapt o problema, si anume aceea a caracteristicilor de superioritate eventuala a unuia dintre sexe ca dotatie? Este evident ca aceste probleme au inceput sa fie discutate si cercetate cu mare interes. Termenii de feminitate- masculinitate au o baza biologica ce se modeleaza dupa structuri culturale. Termenul de masculinitate a fost introdus de A. Adler.

Printre primele probleme care s-au pus in discutie a fost aceea cu privire la functiile cerebrale. Dupa Lapique femeile au o greutate a creierului de 1220 gr. cu o marja de la 1100 la 1500, iar barbatii o greutate a creierului de 1360 gr. cu o marja de la 1150 la 1700 gr. Prin raportare la greutatea totala aceste diferente se diminueaza si se ajunge la o valoare relativa de 2,06 la barbati si 2,26 la femei (deci, o lejera superioritate la femei). In testari obisnuite multi autori nu au descoperit diferente semnificative. Printre altii C.P.Amstrong ale carui cercetari au atras atentia, a gasit o lejera precocitate in avantajul fetelor intr-o cercetare facuta pe 500 scolari. Acest mic avantaj s-a atenuat insa in scurt timp. In schimb, in cercetarile sale a aparut la baieti o mai mare dispersie si extrema supradotatiei cu discrete tendinte de diminuare la acestia.

Pe planul senzorialitatii s-a manifestat la fete o discreta superioritate a pragului senzorial la miros, iar la baieti o superioritate discreta in privinta rapiditatii auditive si vizuale. In aceeasi ordine de idei, la fete a aparut o mai mare rapiditate in clasarea de obiecte si mai mari precizii ale miscarilor mici (la fete), dar o neta superioritate in ce priveste sensibilitatea gustativa, si totodata o lejera inferioritate fata de baieti in perceperea greutatilor si a diferentelor pe acest plan.

Pe plan verbal fetele dispun de o inteligenta verbala mai activa. Au in schimb o lipsa de apetenta fata de operatii cu mecanisme tehnice complexe si in a efectua operatii aritmetice poseda o mai redusa abilitate. Nici activitatile abstracte nu li se par atractive. In aceste probleme ca si in cele legate de spatialitate si de istorie, baietii dispun de randamente mai bune. Rezultatele lui Amstrong sunt oarecum de larga difuzare si considerate clasice.

Alti autori au ajuns insa la rezultate contradictorii. A aparut inca un fenomen. Intre 15-17 ani, baietii manifesta o mai fina percepere a culorilor.

Thorndike a gasit insa o superioritate senzoriala generala mai mare la fetite, intre 8-14 ani, dar si o atenuare a ei si o modificare a dispersiei, care devine mai complexa la baieti spre zonele superioare.

Superioritatea la fete este mai evidenta in manevre manuale rapide ce nu solicita forta manuala (dactilografierea, cusutul, crosetatul) constituie variante ale acestei capacitati. Acelasi fapt are loc cu privire la activitatea cu computerele. Au o mai mare precautie in sofaj, in centrale telefonice ( aflate pe cale de disparitia insa).

Hobson J.R. (1947) a depistat o egalitate in manevre manuale rapide o egalitate la factorul N (numeric) la elevi si eleve de nivel liceal o inferioritate discreta la fete a factorului S (spatial), egalitate la factorul V, dar o lejera superioritate la factorul W (fluenta verbala feminina), la factorul M (memorie), la factorul R (rationament inductiv). In probele de invatare s-au gasit rezultate egale. La baieti intelegerea logica si simbolistica sunt mai active. La fete inteligenta verbala este mai productiva si supla, precum si potentialul creativ general (Osborn). Problema este, insa, inca in discutie.

Identitatea de gen a diferentelor dintre femei si barbati este determinata genetic si hormonal; ca sex biologic sexualitatea biologica se contureaza in functie de cromozomii XY masculin si XX feminin. Pot aparea erori cromozomiale: la baieti prin adaugarea unui cromozom X, iar la femei ca lipsa a unui cromozom X. In astfel de cazuri baietii au oi infatisare mai feminina, iar fetele una mai masculina. Aceasta categorie de persoane poarta denumirea de androgini (dupa Bern).

Exista tematica duala diferentiala privind feminitatea- masculinitatea. Toate studiile psihologice legate de diferentele caracteristice psihice pun in evidenta diferentele din acest punct de vedere. A existat si mai persista in unele regiuni ale lumii o considerare ce inferiorizeaza femeile. In tarile dezvoltate, acestea si-au castigat un nou statut social, egalitar, ce pune in evidenta potentialul psihic mare feminin ce nu a fost valorizat social. Ideea de inferioritate feminina a fost un timp sustinuta si de faptul ca pe langa multe aspecte ce pun in evidenta o oarecare fragilitate feminina si creierul acesteia are un volum mai mic. Studiile din acest secol au pus in evidenta faptul ca masurarea acestuia la proportiile generale nu reprezinta un minus .

In genere, factorii feminitate-masculinitate sunt implicati in proportii diferite la fiecare persoana cu dominatiile ce determina identitatea sexuala. Trasaturile dominante diferentiatoare si specifice ale celor doua sexe sunt conturate la nastere, dar se organizeaza mai complex la pubertate concomitent cu inceputul de functionare al glandelor sexuale (dimorfism sexual). Fiind trasaturi complementare naturale au un punct de plecare in formula si structura genetica, dupa mai multi autori. Studiile efectuate in ultimii 50 de ani au pus in evidenta un continut cultural-social complex incorporat in aceste trasaturi. Transformarile sociale actioneaza profund asupra feminitatii ce a fost secole de-a randul observatorul pasiv relativ al vietii sociale.

Egalizarea drepturilor sociale si civice ale celor doua sexe a survenit nu pe seama unei bunavointe (chiar democratice ca explicatie), ci datorita succesului masiv al femeilor in procesele de scolarizare, si datorita patrunderii masive a acestora in viata sociala, profesionala, artistica, economica, sportiva, culturala si chiar stiintifica. Progresele generate de RTS au actionat asupra acestor trasaturi: feminitate si virilitate sau masculinitate sub influente sociale multiple, a facut sa apara mai putin divergente; trecand printr-o perioada de restructurare in sensul ca feminitatea a castigat si castiga in initiativa, indrazneala, forta, iar virilitatea sa castiga in directia respectului fata de insusirile de finete, atitudini nuantate, activitate ordonata, etc. sub influenta insusirilor castigate de femei in viata sociala si a caracteristicilor de innobilare a mediului prin civilizatie.