Antiseptice Dezinfectante

ANTISEPSIA - operaţiune cu rezultat momentan ce permite, la nivelul ţesuturilor vii (piele, mucoase, cavităţi naturale, plăgi deschise) şi în limita toleranţei acestora, să fie inactivaţi sau omorâţi germeni patogeni (După AFNOR NFT 72101, martie 1989).

•Rezultatul este limitat la microorganismele existente la nivelul ţesuturilor respective în momentul tratării cu antiseptice.

•Se realizează numai prin mijloace chimice, nu sterilizează ţesutul viu ci reduce în grade variabile numărul de germeni. Este de dorit ca antisepticele să fie bactericide. Acţiunea bactericidă trebuie să apară rapid (1-5 minute) la concentraţii cât mai mici şi să se manifeste asupra unui număr cât mai mare de microorganisme fără a afecta macroorganismul.

•ANTISEPTIC = agent chimic bactericid (care omoară germeni) sau bacteriostatic (care inhibă creşterea germenilor) prin care se realizează antisepsia.

•Noţiunea de antiseptizat implică o porţiune a tegumentelor sau mucoaselor la nivelul căreia, după tratamentul cu antiseptic, numărul germenilor scade suficient de mult, ceea ce permite o puncţie, injecţie, incizie chirurgicală etc.

Antisepticele sunt substanţe bactericide sau bacteriostatice cu acţiune asupra germenilor aflaţi pe ţesutul viu (piele, mucoase, cavităţi naturale, plăgi).

Dezinfectantele sunt substanţe care distrug microorganismele patogene din mediul extern (diferite obiecte şi instrumente, pansamente, îmbrăcăminte, încăperi, excrete etc).

DEZINFECŢIA -operaţiune prin care se distrug germenii patogeni (cu excepţia unor spori şi a unor virusuri) existenţi în afara corpului uman, până la un nivel la care nu mai sunt periculoşi pentru sănătate:

-de pe suprafeţe inerte contaminate (diferite obiecte, haine, instrumente medicale etc.);

- din excrete prelevate, cu origine precizată (puroi, spută etc.);

- din mediu (apă, aer, spaţiu de cazare etc.).

•Se realizează prin mijloace chimice, fizice, mecanice.

•DEZINFECTANT = agent chimic prin care se realizează dezinfecţia.

• = agent chimic care elimină anumite microorganisme patogene, dar nu toate formele microbiene (endosporii bacterieni) (Rutala, 1990).

•În anumite condiţii, un dezinfectant poate produce sterilizare (operaţiune denumită sterilizare la rece şi folosită pentru instrumente termolabile).

•O substanţă poate fi folosită atât ca dezinfectant cât şi ca antiseptic în funcţie de modul de utilizare, concentraţie, timp de contact etc.

Antisepsia se realizează numai cu mijloace chimice, nu sterilizează ţesutul viu, ci reduce în grade diferite numărul de germeni. Este de dorit ca antisepticele să fie bactericide. Acţiunea bactericidă trebuie să apară rapid (1-5 min.), la concentraţii cât mai mici şi să se manifeste asupra unui număr cât mai mare de specii de microorganisme, fără a afecta macroorganismul. Deci toxicitatea trebuie să fie selectivă.

Dezinfecţia se realizează cu mijloace chimice, fizice, mecanice.

Evaluarea intensităţii acţiunii antisepticelor şi dezinfectantelor se face prin determinarea :

- concentraţiei minime inhibitoare (CMI), care determină indicele fenolic.

Substanţele dezinfectante prezintă o CMI pentru bacteriile sub formă planctonică, dar CMI creşte foarte mult când bacteriile se află încorporate într-un biofilm.

- concentraţiei minime bactericide (CMB) cantitatea cea mai mică de substanţă care asigură un efect bactericid, stabilită în condiţii sandard.

- spectrului de acţiune a unei substanţe antiseptice sau dezinfectante: lista speciilor şi variantelor bacteriene sensibile la substanţa respectivă cu precizarea CMI stabilite în condiţii standard. Sunt cuprinse şi speciile insensibile (cu rezistenţă naturală).

Indicele fenolic – raportul dintre acţiunea antibacteriană a substanţei luate în studiu şi aceea a fenolului, folosind culturi standard de stafilococ auriu. Expl. – indice fenolic 200=eficienţa unei concentraţii de 200 ori mai mică faţă de fenol. Indicele fenolic se aplică în special la dezinfectante. Este destul de criticabilă ca metodă de testare a eficacităţii substanţelor dezinfectante.

•Ex. de I.F. - iod=200; timol=25; eugenol=9; mentol=5; eucaliptol=2

Mecanisme de acţiune

1. Interesarea membranei celulare – efect germicid

- modificarea permeabilităţii celulare şi a tesniunii superficiale (detergenţi, agenţi tensioactivi);

- clorhexidina acţionează asupra membranei celulei bacteriene cu ruperea acesteia;

- fenolul, formaldehida, mertiolatul lezează membrana celulară;

- salicilamida, 2-4 dinitrofenolul, carbanilidele acţionează asupra sistemului de mişcare a protonilor prin membrană.

2. Modificarea constituenţilor plasmatici – efect germicid

- metalele (Cu, Ag, Zn), substanţele caustice, formolul coagulează proteinele microbiene;

- hipocloritul de sodiu, Cu, Ag, oxidul de etilen, iodul, glutaraldehida, blochează funcţiile tiol (SH) ale proteinelor şi ale sistemelor enzimatice;

- formaldehida, glutaraldehida, oxidul de etilen blochează grupările NH2 ale proteinelor;

- compuşii cationici acţionează asupra grupărilor COOH;

- fenolii, detergenţii, clorhexidina şi alcooli acţionează de asemenea asupra unor constituenţi celulari.

3. Afectarea unor sisteme enzimatice – efect germistatic

- coloranţii azoici intră în competiţie cu enzime bacteriene;

- derivaţii acridinici prin disociere intră în competiţie cu H+ din poziţiile vitale ale grupării acide, disociabile ale enzimelor respiratorii;

- fenolul suprimă unele sisteme enzimatice, probabil dehidrogenazele;

- peroxidul de hidrogen inactivează grupările SH ale enzimelor şi ale proteinelor structurale, prin intermediul oxigenului atomic eliberat;

- iodul, clorul, permanganatul de potasiu intervin în procesele de oxido-reducere ale sistemelor enzimatice.

- interesarea sistemelor enzimatice prin interferenţa cu cantităţi

foarte mici de metale = acţiune oligodinamică (săruri de argint).

Mod de acţiune al antisepticelor şi dezinfectantelor

•Modul de acţiune al antisepticelor şi dezinfectantelor este:

• germicid = oprirea ireversibilă a multiplicării germenilor patogeni.

Omorârea (inactivarea) acestora este dovedită de absenţa creşterii germenilor

după înlăturarea substanţei germicide şi introducerea germenilor în medii

favorabile multiplicării lor.

•În funcţie de tipul microorganismului asupra căruia se acţionează, acţiunea este:

• - bactericidă - se intervine letal asupra bacteriilor;

• - sporicidă - se intervine letal asupra sporilor;

• - virucidă - se intervine letal asupra virusurilor;

• - fungicidă - se intervine letal asupra fungilor;

• - amoebicidă - se intervine letal asupra amoebelor.

• Acest mod de acţiune este comun dezinfectantelor.

• germistatic = inhibarea reversibilă a multiplicării germenilor patogeni; înlăturarea substanţei germistatice determină reluarea activităţii

metabolice şi a multiplicării germenilor.

•După germenul asupra căruia acţionează acţiunea poate fi:

• - bacteriostatică,

• - fungistatică etc.

•Acest mod de acţiune este comun antisepticelor. Este de dorit ca antisepticele să fie bactericide.

•Acţiunea germicidă a antisepticelor şi dezinfectantă trebuie să apară rapid (1-5 minute), la concentraţii cât mai mici şi să se manifeste asupra unui număr cât mai mare de specii de microorganisme, fără a afecta macroorganismul (toxicitate selectivă).

•Prin antiseptice şi dezinfectante formele vegetative

ale microorganismelor sunt afectate mai evident

decât sporii bacterieni