Biologia moleculară a medicamentului

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Farmacie
Conține 5 fișiere: doc, ppt
Pagini : 145 în total
Cuvinte : 22048
Mărime: 3.90MB (arhivat)
Publicat de: Steliana Spiridon
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Aurel Ardelean

Extras din curs

PARTEA I: CARACTERIZAREA MOLECULARĂ A INTERACŢIUNII MEDICAMENT-ŢINTĂ

CAPITOLUL 1

TESTELE CELULARE: UTILIZAREA ŞI IMPACTUL LOR ÎN DESCOPERIREA MEDICAMENTELOR

1.1. Introducere

1.1.1.Testele/experimentele celulare

Experimentele bazate pe studiul celulelor permit studierea funcţiilor preparatelor farmaceutice sau a ţintelor bolilor în cadrul unui mediu complex şi al contextului biologic de ansamblu. Aplicarea noilor tehnologii în biologia moleculară, împreună cu introducerea noilor metode de analiză a mutat cadrul experimentelor celulare de la nivelul fenotipic cum ar fi, proliferarea celulară, moartea celulară, respiraţia şi diferenţierea funcţională, către analizele celulare ale funcţiilor moleculelor semnal - specifice şi ale componentelor metabolice.

În momentul de faţă, experimentele celulare presupun măsurători mecanice, asociate ţintelor specifice, care permit identificarea componenţilor chimici cu funcţie specifică ţintei sau funcţie modulatoare asociată. Se poate aşadar afirma că analizele celulare vor juca un rol din ce în ce mai important în descoperirea medicamentelor, în special a componentelor pentru validarea şi optimizarea ţintei, precum şi în selecţia modulatorilor cu molecule mici şi în opimizarea modulării. În contrast cu testele biochimice ale substanţelor chimice pentru modularea activităţii ţintelor moleculare, sistemele celulare pot oferi informaţii adiţionale cu privire la transportul, metabolismul şi stabilitatea medicamentelor. Cel mai important aspect este acela că ţintele farmacologice rămân în mediul lor natural atunci când este analizată modularea , astfel ca datele să aibă o valoare predictivă înaltă. (Fig 1.1)

Cu toate acestea, mai trebuie spus că, pentru a utiliza experimentele celulare, celulele trebuie scoase din mediul lor natural şi crescute în culturi. Acest lucru va conduce inevitabil la alterări ale repertoriului genelor şi ale expresiei proteice şi deci ale fenotipului. Celulele utilizate în astfel de experimente trebuie deci să fie caracterizate din punctul de vedere al funcţiilor reţelelor intracelulare, răspunsului la stimuli externi - cel puţin pentru calea de semnalizare de interes - şi comparate cu răspunsul şi evenimentele ce au loc la nivelul ţesutului sau organului. În multe cazuri, acest lucru nu este pe deplin realizabil încă.

Fig. 1.1 Selecţia ţintelor farmaceutice. Numărul mare al ţintelor farmaceutice potenţiale necesită un proces eficient de selectare a acelor ţinte pentru modularea căilor şi fenotipurilor relevante pentru anumite afecţiuni. Experimentele celulare, care sunt strâns legate cu ţintele de interes, permit calificarea modulatorilor cu moleculă mică identificaţi în experimentele celulare sau biochimice de înaltă capacitate, în conformitate cu funcţionalitatea într-un mediu fiziologic relevant. Experimentele celulare care nu sunt strâns legate cu ţinta vor indica efectele sistemice ale componenţilor şi pot fi interpretate ca şi clasificare celulară “de siguranţă”. Testele celulare pot fi utilizate pentru prioritizarea ţintelor şi a componenţilor.

1.1.2. Impactul asupra descoperii medicamentelor

În timpul descoperii şi dezvoltării medicamentelor, multe elemente sunt pierdute datorită efectelor nedorite sau toxicităţii şi lipsei eficacităţii dorite. O mare parte din aceste efecte pot fi determinate de interacţiunile potenţialelor medicamente cu alte ţinte decât cele considerate iniţial ca modulatoare ale unei afecţiuni. Sistemele de teste celulare au potenţialul de a elucida multitudinea interacţiunilor medicamentoase şi deci de a contribui la o mai bună înţelegere a acţiunii şi selectării medicamentelor.

Celula, prin structura şi funcţiile sale, este organizată în cascade metabolice şi de transducţie a semnalului. Majoritatea acestor cascade sunt complexe şi non-lineare [Stephaopoulos, Kelleher, 2001]. În plus, diferitele cascade comunică unele cu altele, formând circuite şi domenii intracelulare. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei căi, de semnalizare, ci prin multiple alterări care afectează reţelele într-o manieră complexă [Hanahan, Weinberg 2000, Somogyi, Greller 2001]. Similar, medicamentele, fie că interacţionează specific cu o singură ţintă sau cu mai multe molecule, vor perturba cascadele metabolice şi de semnalizare, într-un mod complex. În plus, din moment ce multe tipuri de celule utilizează aceleaşi molecule pentru semnalizare în contexte diferite, multe tipuri celulare pot fi afectate în grade diferite de acelaşi medicament. Introducerea recentă a evaluării expresiei genice şi proteice pe baza unor sisteme de analiză de mare capacitate, ca şi a analizelor metaboliţilor

Preview document

Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 1
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 2
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 3
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 4
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 5
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 6
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 7
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 8
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 9
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 10
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 11
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 12
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 13
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 14
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 15
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 16
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 17
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 18
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 19
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 20
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 21
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 22
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 23
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 24
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 25
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 26
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 27
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 28
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 29
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 30
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 31
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 32
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 33
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 34
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 35
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 36
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 37
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 38
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 39
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 40
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 41
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 42
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 43
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 44
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 45
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 46
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 47
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 48
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 49
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 50
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 51
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 52
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 53
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 54
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 55
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 56
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 57
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 58
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 59
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 60
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 61
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 62
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 63
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 64
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 65
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 66
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 67
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 68
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 69
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 70
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 71
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 72
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 73
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 74
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 75
Biologia moleculară a medicamentului - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Biologia Moleculara a Medicamentului
    • BMMcurs2.ppt
    • BMMcurs3.ppt
    • BMMcurs4.ppt
    • capitolul 1 final.doc
    • capitolul 2 final.doc

Alții au mai descărcat și

Gastritele

Gastritele reprezinta un grup de afectiuni gastrice acute sau cronice, caracterizate prin leziuni inflamatorii ale mucoasei gastrice induse de...

Biochimie - Proteine

INTRODUCERE M. Horowitz: „Viaţa posedă proprietăţile de replicare, cataliză şi mutabilitate”. Biochimia este studiul vieţii la nivel molecular...

Botanică sem1 anul1

Botanica e stiinta biologica care studiaza plantele, avand drept scop cunoasterea tuturor insusirilor si manifestarilor de viata ale acestora....

Chimie analitică

CURS 1 Din punct e vedere cronologic chimia analitica este prima ramura a chimiei, urmata de chimia anorganica, organica.... Chimia analitica ...

Biotehnologie

Streptomicina, descoperită de Waksman în 1944 în culturile actinomicetului Streptomyces griseus, este un antibiotic cu spectru relativ larg de...

Farmacie

- modulele se împart în 2 semestre - pe lângă modulele de mai sus se efectuează şi practica în farmacii, depozite farmaceutice care este...

Farmacognozie Specială - Note de Curs

1. GLUCIDE (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon) Sunt substante naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere chimic ca:...

Metabolismul Intermediar al Proteinelor și Lipidelor

Proteinele repr ¼ masa corporala in produsele sintezei de proteinesunt fol aminoacizi de provenienta alimentara si cei formati in org din...

Te-ar putea interesa și

Probleme de bioetică cu privire la începuturile vieții umane

INTRODUCERE Referitor la Dumnezeu şi la om, teologia ortodoxă pleacă de la adevărul fundamental revelat că atât Dumnezeu cât şi omul sunt...

Sisteme terapeutice cu eliberare controlată de uz oftalmic

Introducere Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat leacuri pentru bolile lor. Vracii triburilor, care pot fi considerați și primii...

Aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală - acord multilateral important al OMC

INTRODUCERE Pentru început este extrem de important de afirmat faptul ca lucrarea de fata nu îsi propune o abordare juridica a proprietatii...

Particule cu proprietăți magnetice

Denumirea, incadrarea si relevanta temei in domeniul stiintific abordat Proiectul de cercetare stiintifica “Particule cu proprietati magnetice” se...

Biotehnologii în obținerea medicamentelor

Biotehnologia şi rolul său Biotehnologia se ocupă cu studiul oricărei tehnici care foloseşte organisme vii sau părţi ale acesteia pentru a obţine...

Farmacocinetică

Farmacologia generală se divide în aşa clase:1.Farmacocinetica 2.Farmacodinamica FARMACOCINETICA Farmacocinetica studiază soarta medicamentului...

Mutațiile genetice

In a doua jumatate a secolului XX-lea, revolutia stiintifico-tehnica s-a desfasurat cu o intensitate si un ritm necunoscut in alte epoci ale...

Tranzistoare cu efect de câmp la nivel nanometric

1. Introducere în nanotehnologie Nanotehnologia este ansamblul de tehnici care vizează producerea, manipularea şi utilizarea obiectelor şi...

Ai nevoie de altceva?