Farmacovigilența

Definiţia Fvig.

Totalitatea activităţilor de detectare, evaluare, validare şi prevenire a reacţiilor adverse la produsele medicamentoase

RA vs EA

Obiectivele activităţii de Fvig.

detectarea precoce a R.A. şi a IM neidentificate în studiile clinice

stabilirea relaţiilor de cauzalitate între administrarea M şi apariţia R.A.

monitorizarea frecvenţei R.A cunoscute (din prospect)

identificarea factorilor de risc (comorbidităţi)

analiza datelor

difuzarea informaţiilor între autorităţile competente şi specialişti

Apariţia Fvig.

~ Sec. XIX - primele studii metodice asupra RA

~ Anii 1960 - începuturile activ. Fvig. (teratogenitatea talidomidei)

~ Anii 1970- anticoncepţionalele orale şi tromboembolismul venos (controverse epidemiologice)

Ultimile decenii:

1982 → benoxaprofen (necroză hepatică, fotosensibilizare)

2001 → cerivastatina (rabdomioliza)

2003 → troglitazona (toxicitate hepatică)

2010 → sibutramina (efecte adverse cardiovasculare)

R.A. grave

Cauze ale morbidităţii ridicate în relaţie cu consumul de medicamente

Numărul enorm de medicamente prescris

Creşterea continuă a numărului de noi molecule autorizate

Lipsa experienţei clinice pentru noile medicamente

Promovarea ,,agresivă” a noilor produse medicamentoase

Creşterea numărului de raportări

Reacţii adverse grave/fatale. Date statistice

Studiul Juntti (2002): 75 de decese din 1511 au fost cauzate de reacţii adverse (cel mai frecvent la citotoxice şi anticoagulante)- 4,96 % mortalitate

Studiul Ebbesen (2001): 733 decese/13992 administrări- 5,23% mortalitate

Studiu Australian (2003): 4% dintre spitalizări - datorate reacţiilor adverse (cel mai frecvent la anticoagulante şi opioide)

Canada: 7% din spitalizări sunt datorate RA., 1,6% fatale

Se estimează ca 2/3 din RA pot fi evitate

Cercetarea unei noi molecule

Studii preclinice (Faza 0, durata 2-3 ani)

Studii

farmacologice toxicologice farmacocinetice

Studii preclinice pentru determinarea siguranţei

Tipuri de studii pre-clinice

Toxicitatea acută pe 2 specii de mamifere

toxicitatea acută pentru doze repetate

efectele asupra sistemului cardiovascular, nervos central şi respirator

evaluarea genotoxicităţii (in vitro)

studii de farmacocinetică (ADME)

studii asupra reproducerii

Studiile de carcinogenitate nu sunt cerute în mod normal

Observaţii:

> 30% din efectele nedorite nu pot fi prezise preclinic

Cele mai bune concordanţe (animal-om) : reacţiile adverse cardiovasculare, hematologice, gastro-intestinale

Cele mai reduse concordanţe: R.A. cutanate, toxicitatea hepatică

Dificil de anticipat: reacţiile adverse idiosincrazice

Cercetarea unei noi moleculeStudii clinice

Reacţiile adverse în studii clinice

dificil de identificat RA cu incidenţă redusă (1-2 cazuri/1000 voluntari/pacienţi)

atent monitorizate: RA observate în cursul studiilor preclinice

(ex. creşterea transaminazelor la animale de experienţă, hematologie modificată)

Observaţii

se monitorizează semnele vitale, formula sanguină şi funcţia hepatică

cele mai frecvente R.adverse: dureri de cap, rash, greaţă

Consecinţe directe şi indirecte ale RA severe

deces

cresc durata spitalizării- cresc costurile cu îngrijirea pacientului

pierderi mari pentru companiile farmaceutice

afectează calitatea vieţii pacientului (tb.gi., hepatită toxică, colită pseudomembranosă )

pierderea încrederii pacientului în medic

Factori de risc

- polipragmazie

copii, vârstnici, sarcina

sexul feminin

comorbidităţi (boli neoplazice, imunosupresie, ciroză, diabet)

disfuncţii de organ (IC, IR, IH)

malnutriţie

excesiv de alcool, tutun

enzimopatii (reacţii idiosincrazice)

subiecţi atopici (alergii)

medicamente expirate sau degradate

Clasele de medicamente cele mai implicate în RA

Sistemele cele mai afectate de RA

Criterii de clasificare

predictibilitate

Criteriul predictibilităţii

a. Reacţii adverse aşteptate

rezultatul unui efect farmacodinamic diferit de efectul farmacologic principal al medicamentului

Se manifestă la majoritatea subiecţilor trataţi (sunt previzibile)

Exemple: uscăciunea gurii (antidepresive), sedare (antihist. H1).

= efecte secundare = colaterale = reacţii nedorite farmacologic (side effects of drugs)

Alte exemple: greaţa (citostatice), somnolenţa (anxiolitice, hipoglicemia (antidiabetice), constipaţia (opioide), hipertensiune (IMAO), tulburări de motilitate (macrolide), bradicardie exagerată (betablocante).

Criteriul predictibilităţii

b. Reacţii adverse neaşteptate

nu sunt consecinţa unui efect farmacodinamic cunoscut al moleculei

apariţie imprevizibilă

apar la un număr restrâns de subiecţi

Exemple: (tahicardia după glicozide cardiotonice, reacţia alergică la peniciline, anemiile hemolitice imune )

Nu sunt incluse în prospectul medicamentului. Sunt cele urmărite în mod particular prin activitatea de FV