Gastritele

Gastritele reprezinta un grup de afectiuni gastrice acute sau cronice, caracterizate prin leziuni inflamatorii ale mucoasei gastrice induse de multipli factori etiologici si patogenici care pot fi din punct de vedere clinic asimptomatice sau simptomatice.

Clasificarea clinica (adoptata la Congresul Mondial de Gastroenterologie, Sidney, 1990).

- Gastritele acute (GA) sunt leziuni inflamatorii acute ale mucoasei gastrice care în functie de intensitatea agentului etiologic pot cuprinde în profunzime celelalte paturi din structura gastrica. Evolutia GA se face spre vindecare sau spre cronizare.

- Gastritele cronice sunt inflamatii ale stomacului cu evolutie de lunga durata prin extinderea procesului inflamator în suprafata si profunzime, cu distrugerea epiteliului glandular (gastrita atrofica) sau unor componente ale peretelui gastric (atrofia gastrica).

- Gastritele specifice sunt forme speciale de gastrite în care leziunile histopatologice sunt specifice (granulomatoasa, limfocitara, eozinofilica).

Clasificarea endoscopica

- Gastrita eritematos exudativa

- Gastrita maculo-eroziva

- Gastrita papulo-eroziva

- Gastrita atrofica

- Gastrita hipertrofica

- Gastrita hemoragica

- Gastrita de reflux.

Etiologie

- Agentii infectiosi:

- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±-hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum.

- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.

- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.

- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.

- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.

- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.

- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).

- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente) manifestate prin reflux duodenal-gastric.

- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).

- Hipertensiunea portala etc.

Factorii de risc

- alimentarea haotica si irationala;

- vârsta peste 60 ani;

- fumatul;

- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;

- factorii profesionali nocivi;

- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;

- hipovolemie;

- hipoxie (în starile de soc, combustii);

- insuficienta renala.

Etiopatogenie. Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala. Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni.

Tabloul clinic. Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul etiologic si sunt reprezentate, în majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.

- Hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva;

- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în gastrita atrofica autoimuna.

Gastritele cronice

Gastritele cronice reunesc un grup de afectiuni simptomatice sau asimptomatice caracterizate prin prezenta infiltratului cronic mucosal si criteriile endoscopice variate.

Gastrita cronica HP – pozitiva

Reprezinta peste 90% din totalitatea gastritelor cronice.

Etiopatogenie. Helicobacter pylori (HP) este un bacil specific uman, gramnegativ, spiralat, flagelat la unul din capete microaerofolic si puternic producator de ureaza, distribuit parcelar în mucoasa gastrica.

Tablou clinic. Gastrita cronica HP nu produce manifestari clinice caracteristice. Simptomatologia de tip dispepsie non-ulceroasa se asociaza în proportie substantiala cu gastrita cronica HP-pozitiva, însa tratamentul de eradicare nu abandoneaza substantial simptimatologia.