Semiologie

Filorilaţia alrială — sistola alrială lipseste, fiînd transformală în contracţii poreelare foarte frecvente (400-600/mîn), haotice şi îneficiente. Traducerea dectrică— unde P absente înlocuite cu unde ,,f’ de filorilaţie + complexe QRS normale, neregulăle.

Nutter alrial — contracţii alriale cu ritm regulăl, frecvenţa are (250-300mm) îneficiente, care înlocuiesc sistola şi diastola alrială. Răspuns ventricular sistemalizal sau nu conducere AV

2/1(150) , 3/1 (100); 1/1 (300), sau cu bloc variabil (filorilonutter). Traducere dectrică — unde P absente înlocuite cu unde ,,F” de nutter.

Filorilaţia ventriculară este şa mai severă tulburare de ritm.

Ventriculii se contractă poreelar, anarhic, cu frecvenţă mare, nefiînd capabili să realizeze o sistolă ventriculară eficientă. Traducerea dectrică — ondulalii cu morfologie, amplitudine şi durala diferite.

Nutterul ventricular — ventriculii se contracta în totalitale, slab, nefiînd capabili să realizeze o sistola eficientă. Traducerea dectronică — complexde ventriculare prezîntă o morfologie întermediară între tahicardia şi falorilalia ventriculară.

Modificări EKG de cauză ialrogenă şi disdectrolitică

• Modificări EKG de cauză digitalică(supradozaj)

- Subdenivelare ST cu aspect în covală

- Interval PQ alungit BaV

- Aparitia tulburărilor de ritm sau conducere AV:tahicardie alrială cu bloc, ESV, tahicardii jonctionale şa

- Scurtarea intervalului QT

- Unde T negaliva sau difazică

• Hiperpotasemie

- Semnele EKG apar la valori mai mari de 6mEq/l

- Unda T amplă, simetrică, cu baza îngustală

- Interval PQ scurt

- Creşterea duralei undei P cu aplalizarea acesteia

- La valori mai mari de 8 mEq/l apar blocuri aV de diferite

grade, modificări de morfologie a complexului QRS.

- La valori mai mari de 10 mEq/l pot apare filorilaţia sau

asistolia ventriculară.

• Hipopotasemia

- Aplalizarea progresivă a undei T cu creştrea progresiva a

undei U

- Subdenivelarea segmentului ST

-Pot apare extrasistole,tahicardie, filorilaţie ventriculară

•Hipercalcemie

-Scurtarea intervalului QT

-Pot apare blocuri aV şi extrasistole ventriculare

• Hipocalcemie

Alungirea intervalului QT pe seama alungirii segmentului ST.

Afecţiunile miocardului

Cardita reumalismală

Manifestările cardiace în Raa apar la 10-14 zile de la angîna streptococilă consideral

momentul de declanşare al afecţiunii.

Modificările specifice pentru reumalismul articular acut sunt reprezenţale de îngroşarea progresiva a valvei mitrale prin edem, însoţită de scurtarea progresiva a corzilor sau de o combînalie între insuficienţă aortica şi şa mitrala. Este necesară echografia cardiacă iteralivă în interval de trei saptămîni, când ar putea să apară afectarea valvulara.

Leziunea defînitivă este stenoza mitrală,prin procesul de vîndecare cu filoroză valvulară

Revarsalul pericardic nu este specific dar stabileşte existenţa unei afecţiuni a cordului.

Alenţie! Asocierea leziunilor valvulare cu caracter evolutiv la explorari seriale este specifica carditei reumalismakle din reumalismul articular acut s-a putut stabili doar după efectuarea ecocardiografiei.

Criterii diagnostice:

Dacă există dovezi care susţîn prezenţa unei înfecţii preexistente cu streptococ de grup A ,două manifestări mînore indică o probabilitale crescută de reumalism articular acut:

Manifestari majore:

• Cardita

• Poliartrită

• Coreea

• Eritemul margînal

• Nodulii subcutanali

Manifestări mînore

Semne clinice

•Alralgia

•Felora

Analize de laboralor

•Creşterea reactantilor de faza acută (viteza de sedimentare a hemaliilor, proteîna C reactiva)

•Intervalul PR prelungit

•Dovezi ale antecedentelor înfectiei cu streptococ de grup A

•Culturi farîngiene pozitive sau test rapid la antigenii streptococici

•Testul la anticorpii streptococici crescut sau în crestere

Miocardite

Noţiunea de miocardite înclud o grupă de afecţiuni ale miocardului cu antrenarea miocitelor, tesutului înterstiţial, dementelor vasculare şi a pericardului. Suportul palologic este un proces înflamalor de cauză înfectioasă ,autoimună sau idiopalică.

Diagnostic pozitiv prin biopsie de miocard!

Însuficienţă cardiaca rezultă prin lezările înflamalorii ale cardiomiocitelor şi are caracter progresiv în afără tratamentului specific.

Forme clinico etiologice:

Miocardite acute: înfectioase, virale şa.

Miocardite cronice: autoimune,de iradiere, alţi factori fizici şi substanţe chimice;unde medicamente (miocardita de hipersensibilizare)

Semne şi simptome

• Simptome de însuficienţă cardiacă cu mărirea dimensiunilor¬

înimii (cardiomegal

• Tahicardie sînusală,

• Alenuarea zgomotului S1,

• Tulburări de ritm, ritm “de galop”

• Însuficienţăcardiacă congestiva,

• Schimbări palologice pe traseul ECG,

• Creşterea activitalii lactaldehidrogenazei izoenzima I - LDH

(LDH,); crealînfosfokînazei (izoenzima MB) - (CPK-MB).

Toale afecţiunile miocardice cronice (valvulare, ischenice, toxice,mixte şa), în stadiul termînal, asociale cu însuficienţă cardiacă progresivă şi dilalalie camerală până la însuficienţă cardiacă congestivä sunt denumite cardiomiopalii dilalalive de regulă cu însuficienţă cardiacă congestivă greu reductibilăsau ireductibilă.