/ Biblioteca / Cursuri > Filologie

Toate cursurile din domeniul Filologie

    4 10.92 KB

    Metoda Studierii Literaturii

    - alegerea subiectului sau a problematicii; - alcătuirea unui plan iniţial al lucrării; - stabilirea listei bibliografice; - cercetare propriu-zisă (în bibliotecă, în laborator, pe teren); - prima redactare; - corectarea; - redactarea definitivă; - alcătuirea cuprinsului/tablei de materii; - redactarea surselor bibliografice; - alcătuirea anexelor. METODA STUDIERII LITERATURI DE SPECIALITATE ETAPE UTILIZĂRII: I. Căutarea şi selectarea surselor de documentare: Tipuri de surse:...

    Domenii: Filologie, Educatie Fizica

    Vezi Cursul
    10 3.47 MB

    Un Caz de Bilingvism Slavo-Roman - Graiul Lipovenilor

    I. Introducere În a II-a jumătate a secolului al VIII-lea, pe drumurile şi în târgurile Ţării de Sus, puteau fi întâlniţi oameni care, prin înfăţişare şi port, arătau că nu sunt din partea locului. Erau înalţi, spătoşi, cu bărbi lungi şi răsfirate, cu sprâncene de culoarea spicului de grâu, sub care priveau atent nişte ochi albaştri şi reci, încălţaţi cu cizme mari, din piele de calitate bună, îmbrăcaţi cu cămăşi înflorate, lungi, ce cădea peste pantaloni negri şi încinşi cu o cingătoare...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    54 107.02 KB

    Limba Latina

    I notiţe de curs I. Introducere 1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire, flexiune), iar limbile care au asemenea modificări se numesc flexionare. Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    6 13.86 KB

    Personajele in Opera lui Bulgakov - Mestrul si Margareta

    Maestrul si Margareta este, la primul nivel al lecturii o carte ciudata. Intr-un plan Diavolul insusi rascoleste un oras linistit si monoton, Moscova, iar in alt plan, Hristos isi cunoaste si aproape ca se imprieteneste cu cel ce ii va fi calau, Pilat din Pont. Orasul este coplesit de mefienta iluzionistului Woland, Satana cu chip de om (motiv intalnit si la alti rusi, de pilda Leonid Andreev). Dragostea Maestrului pentru Margareta isi gaseste un sfarsit abrupt in constrangerile societatii....

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    21 41.3 KB

    Contexte Functionale ale Incidentei

    I. Corespondenţa dintre structurile sintactice şi cele semantice Între structura sintactică şi structura semantică există o cores¬pondenţă, un paralelism, care, mai mult sau mai puţin, condiţionează şi unele trăsături ale expresiei lingvistice. Cele două planuri, sintactic şi semantic, sunt corespondente, dar nu identice, fiecare prezentând şi particularităţi pro¬prii, pe baza cărora se pot defini necorespoudenţele, trăsăturile specifice. Sensul este un factor de coeziune sintactică, după...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    20 48.32 KB 2

    Dinamica Limbii Romane Actuale

    - limba este un sistem - „semn lingvistic” = unu sau mai multe cuvinte cu sens unitar - structuralism in lingvistica Ferdinand de Saussure (1916) - introduce lingvistica  parte a semioticii (stiinta generala a semnelor) - semiotica in acceptia ei clasica are 3 ramuri: - a. Semantica – relatia dintre semn si referentul sau (obiect, persoana) - b. Sintaxa – relatia intre semnele lingvistice - c. Pragmatica – trateaza adaptarea semnelor si mesajelor la Emitator si Receptor intr-un anumit...

    Domenii: Romana, Filologie

    Vezi Cursul
    8 17.45 KB

    Cearta Universaliilor

    Conceptele generale: universalia ( de la universale, universum: reunite intr-un tot ) - Ex etymo, universale, ut universum, significat multitudinem quandam in unum redactam ( multa versa in unum ). In logica universalia sunt ea praedicata quae de multis dici possunt. ( Carolus Boyer, Cursus Philosophiae, Paris, 1935 ) - Isagogé ( Introducere la Categoriile lui Aristotel, Porfir, tradus de Boethius) : De generibus et speciebus illud quidem sive subsistant sive in nudis intellectibus...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    7 24.77 KB

    Calcul Lingvistic

    7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de complex pe atât de interesant, la care limba (prin vorbitorii săi) recurge nu de puţine ori pentru a crea noi termeni sau pentru a îmbogăţi semantic cuvintele deja existente. La baza oricărui tip de calc (termen care provine din sfera artelor plastice, unde denumeşte operaţia de copiere a unei schiţe sau desen cu ajutorul unei hârtii speciale,...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    12 19.87 KB

    Semiotica

    Truisme: totul este semn. Totul este comunicare. Functia cognitiva serveste la descrierea realitatii. Functia expresiv-comunicativa serveste la exteriorizarea subiectului la transmiterea de informatii. Functia retorica vorbeste cu ea insasi, cu de la sine putere – produc efecte hipertrofiate. Solutia lui Pierce – semnele sunt de 3 feluri: iconi, indecsi, simboluri. Ideal ar fi sa lucram cu cat mai multi indecsisi iconi(unelte prin care putem reproduce - situatie dintr-un mediu in altul)...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    9 27.73 KB

    Theories about Language

    C1 Theories about language 1.Language as a social fact was first suggested by Saussure – Study of language as a system. Important insights in language must be viewed from the point of view of users. Language use reflects the structure of language as a system of units => language should be studied synchronically. Just as the value of each piece in cheese is given by its position, a particular language is a system of units at a given time => language signs. The ancients thought there was...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    7 14.99 KB

    Etica

    ethos <gr. obicei -desemneaza teoria => etica mos, moris <lat. obicei desemneaza obiectul teoriei => morala -exista o unitate a gandirii etice -invatam cum sa traim O teorie (in cazul nostru, etica) are nevoie de coordonate: 1. obiect clar delimitat si limitabil 2. sistem categorial propriu al disciplinei 3. o problematica specifica 4. cai/metode de a accede la acel obiect (metode specifice de cercetare) 1. Etica nu are un singur obiect de cercetare, ci doua: a)...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    35 40.12 KB

    Conjugarea Verbului in Limba Latina

    In limba latina exista patru conjugari, mostenite si in limba romana. Pentru a putea conjuga un verb la toate modurile si timpurile, este necesar sa cunoastem formele principale (de baza) ale acestuia, care sunt date in dictionar. Voco, -are,- avi, -atum = conj. I ; a chema Suadeo, -ëre, -asi, -asum = conj. II; a sfatui Mitto, -ere, -si, -ssum = conj. III consonantica; a trimite Fugio, -ere, -gi, -itum = conj. III vocalica; a fugi Audio, -ire, -ivi, -itum = conj. IV; a auzi Ce inseamna,...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    150 22.31 MB 17

    Curs de Limba Italiana - Incepatori

    LA PRIMA LEZIONE D’ITALIANO - Buon giorno a tutti! - Buon giorno signora! - Io mi chiamo Gianna e sono la vostra professoressa d’italiano, a partire da quest’anno. L’italiano è una lingua romanza, nata dal latino, come il romeno. L’italiano è una bella lingua dolce e molto musicale. Infatti si dice che l’italiano „si canta, non si parla”. Ma, per primo, voglio che faciamo conoscienza. Per esempio come si chiama Lei? - Io mi chiamo Bianca. - Piacere di conoscerLa Bianca. E Lei come si...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    18 65.43 KB

    Gramatica Italiana

    GRAMATICA ITALIANA - SIGNOS Signos de puntuación y signos ortográficos. , la virgola. coma ; il punto e virgola. punto y coma : i due punti. dos puntos . il punto fermo punto final ? il punto interrogativo signo de interrogación. ! il punto esclamativo. signo de exclamación. ... i puntini suspensive. puntos suspensivos. - la linetta. raya "" le virgolette. comillas * l'asterisco. asterisco ( ) le parentesi tonde. paréntesis [ ] le parentesi quadre. corchetes _ il...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
    71 124.53 KB

    Italiana - Incepatori

    Notiuni introductive Alfabetul limbii italiene: a (a) e (e) i (i) o (o) s (esse) z (zeta) b (bi) f (effe) l (elle) p (pi) t (ti) c (ci) g (gi) m (emme) q (cu) u (u) d (d) h (acca) n (enne) r (erre) v (vu/ vi) !!! Obs. Mai exista un numar de 5 litere care apar de regula în cuvinte de origine straina: j (i lunga) k (cappa) w (doppia vu) x (ics) y (ipsilon/ i greca) Esercizi: 1. Spuneti numele si prenumele vostru litera cu litera în limba italiana. 2. Spuneti numele si prenumele...

    Domeniu: Filologie

    Vezi Cursul
Pagina 4 din 5