Antropologia lui Kant

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 3 în total
Cuvinte : 1055
Mărime: 22.18KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ----

Extras din document

În viziunea lui Kant, rațiunea pură reprezintă rațiunea vidată de orice conținut empiric și de orice date obținute pe calea simțurilor sau a experienței. În cadrul antropologiei compuse de acesta, în cheia eliminării a tot ceea ce reprezintă conținut empiric, se poate ridica problema dacă spațiul și timpul sunt prezente în planul empiric, sau din contra - țin de configurația rațiunii pure.

Conform lui Kant, un anume punct este o construcție a omului (punctul nu are o existență în sine, ci ține/ depinde de subiect). Omul, în calitatea sa de subiect epistemic, produce punctul - în chip similar, spațialitatea și timpul se generează pe anumite paliere ce țin de subiect și nu sunt, deci, necesități obiective sau absolute.

În optica kantiană, omul nu poate știi lucrul în sine, ci doar fenomenul. Omul trăiește invariabil într-o lume a fenomenelor însă nu are acces la lucrurile în sine din spatele a ceea ce îi apare drept fenomen. În aceste marje, spațiul și timpul funcționează ca un termen mediu între om și lucrul în sine iar în demersul ființei umane de a accede spre lucrul în sine, aceasta își creează o nouă realitate - or, în aceasta construcție a realității intervine limita.

Pentru a atinge rațiunea pură, Kant va elabora o schemă transcendentală a structurilor prin care judecăm. Astfel, putem distinge între patru tipuri de judecăți, și anume: 1) judecăți după cantitate; 2) judecăți după calitate; 3) judecăți după relație și 4) judecăți după modalitate. La rândul lor, judecățile după cantitate pot fi judecăți universale, particulare și singulare; judecățile după calitate pot fi: afirmative, negative și limitative, judecățile după relație pot fi: judecăți categorice, ipotetice sau disjunctive/ slab disjunctive în timp ce judecățile după modalitate includ: judecăți apodictice, asertorice și, în fine, judecăți problematice. Fiecare dintre aceste tipuri de judecată este pusă în relație cu una dintre cele 12 categorii și anume: totalitatea, pluralitatea, unitatea, realitatea, negația, limitația, inerenția și subzistență, cauzalitatea și dependența, reciprocitatea și comunitatea, posibilitatea/ imposibilitatea, ființarea/ non-ființarea, necesitatea/ contingența.

Conform lui Kant, rațiunea, cu toate structurile și categoriile sale apriori, ne limitează. Or, această limitare se dovedește în fapt a fi una benefică întrucât întreaga cunoaștere umană se clădește sub acțiunea limitării. În accepțiune kantiană, este bine că nu avem acces la lucrul în sine, în măsura în care aceasta ne încurajează în a ne folosi rațiunea și a punele baze știintei.

Preview document

Antropologia lui Kant - Pagina 1
Antropologia lui Kant - Pagina 2
Antropologia lui Kant - Pagina 3

Conținut arhivă zip

  • Antropologia lui Kant.docx

Alții au mai descărcat și

Theories about Language

C1 Theories about language 1.Language as a social fact was first suggested by Saussure – Study of language as a system. Important insights in...

Fisa Test Decimologic

Etape în elaborarea testului docimologic 1. Stabilirea conţinuturilor supuse verificării şi a obiectivelor pedagogice corespunzătoare. Presupune...

Limba Latină

I notiţe de curs I. Introducere 1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc....

Un Caz de Bilingvism Slavo-Roman - Graiul Lipovenilor

I. Introducere În a II-a jumătate a secolului al VIII-lea, pe drumurile şi în târgurile Ţării de Sus, puteau fi întâlniţi oameni care, prin...

Etica

ethos <gr. obicei -desemneaza teoria => etica mos, moris <lat. obicei desemneaza obiectul teoriei => morala -exista o unitate a gandirii...

Cearta Universaliilor

Conceptele generale: universalia ( de la universale, universum: reunite intr-un tot ) - Ex etymo, universale, ut universum, significat...

Semiotica

Truisme: totul este semn. Totul este comunicare. Functia cognitiva serveste la descrierea realitatii. Functia expresiv-comunicativa serveste la...

Aspecte ale metafizicii kantiene

Atât Kant, cât și Descartes se îndepărtează de conceptul tradițional de ontologie. În viziune carteziană, scopul cunoașterii este de a atinge...

Ai nevoie de altceva?