Antropologia lui Kant

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 3 în total
Cuvinte : 1055
Mărime: 22.18KB (arhivat)
Publicat de: Stefana T.
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ----

Extras din curs

În viziunea lui Kant, rațiunea pură reprezintă rațiunea vidată de orice conținut empiric și de orice date obținute pe calea simțurilor sau a experienței. În cadrul antropologiei compuse de acesta, în cheia eliminării a tot ceea ce reprezintă conținut empiric, se poate ridica problema dacă spațiul și timpul sunt prezente în planul empiric, sau din contra - țin de configurația rațiunii pure.

Conform lui Kant, un anume punct este o construcție a omului (punctul nu are o existență în sine, ci ține/ depinde de subiect). Omul, în calitatea sa de subiect epistemic, produce punctul - în chip similar, spațialitatea și timpul se generează pe anumite paliere ce țin de subiect și nu sunt, deci, necesități obiective sau absolute.

În optica kantiană, omul nu poate știi lucrul în sine, ci doar fenomenul. Omul trăiește invariabil într-o lume a fenomenelor însă nu are acces la lucrurile în sine din spatele a ceea ce îi apare drept fenomen. În aceste marje, spațiul și timpul funcționează ca un termen mediu între om și lucrul în sine iar în demersul ființei umane de a accede spre lucrul în sine, aceasta își creează o nouă realitate - or, în aceasta construcție a realității intervine limita.

Pentru a atinge rațiunea pură, Kant va elabora o schemă transcendentală a structurilor prin care judecăm. Astfel, putem distinge între patru tipuri de judecăți, și anume: 1) judecăți după cantitate; 2) judecăți după calitate; 3) judecăți după relație și 4) judecăți după modalitate. La rândul lor, judecățile după cantitate pot fi judecăți universale, particulare și singulare; judecățile după calitate pot fi: afirmative, negative și limitative, judecățile după relație pot fi: judecăți categorice, ipotetice sau disjunctive/ slab disjunctive în timp ce judecățile după modalitate includ: judecăți apodictice, asertorice și, în fine, judecăți problematice. Fiecare dintre aceste tipuri de judecată este pusă în relație cu una dintre cele 12 categorii și anume: totalitatea, pluralitatea, unitatea, realitatea, negația, limitația, inerenția și subzistență, cauzalitatea și dependența, reciprocitatea și comunitatea, posibilitatea/ imposibilitatea, ființarea/ non-ființarea, necesitatea/ contingența.

Conform lui Kant, rațiunea, cu toate structurile și categoriile sale apriori, ne limitează. Or, această limitare se dovedește în fapt a fi una benefică întrucât întreaga cunoaștere umană se clădește sub acțiunea limitării. În accepțiune kantiană, este bine că nu avem acces la lucrul în sine, în măsura în care aceasta ne încurajează în a ne folosi rațiunea și a punele baze știintei.

Preview document

Antropologia lui Kant - Pagina 1
Antropologia lui Kant - Pagina 2
Antropologia lui Kant - Pagina 3

Conținut arhivă zip

  • Antropologia lui Kant.docx

Alții au mai descărcat și

Curentul Latinist

Curentul latinist reprezinta prelungirea si amplificarea ideilor Scolii Ardelene in cursul secolulul al XIX-lea, actiunea lui desfasurandu-se...

George Bacovia - Reprezentant al Simbolismului

Simbolismul este un curent literar ce a luat naștere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în literatura franceză, ca o reacție la retorismul...

Originea și Evoluția Limbii Române

Istoricii antici fixeaza catre mijlocul secolului al VIII-lea i.e.n. (mai precis,in 753)data intemeierii Romei de catre legendarul Ro-mulus. Ne...

Lesson Plan - World Class, Longman

-School : no. 10 Bacau -Teacher Level : beginners -Time : 50’ -Grade : 5th -Textbook: World Class, Longman -Lesson: Following people...

Aspecte ale metafizicii kantiene

Atât Kant, cât și Descartes se îndepărtează de conceptul tradițional de ontologie. În viziune carteziană, scopul cunoașterii este de a atinge...

Complementele necircumstanțiale și realizările acestora

Cuvânt-înainte De ce complementele necircumstanțiale? În învățământul nostru de toate gradele, studiul limbii devine o prioritate elementară, ce...

Seminar Lucian Blaga

OBIECTIVE: Principalul obiectiv al cursului constã în (re)familiarizarea studentilor cu opera filosoficã a lui Lucian Blaga, îndeosebi cu acele...

Bazele Agrobiologice ale Mecanizării

Tema: Pedologia ca ştiinţă Subiectele: 1. Obiectivele pedologiei ca ştiinţă. Solul şi factorii de solificare 2. Noţiuni de fertilitate. Tipuri...

Te-ar putea interesa și

Biserica și statul ca doctrine politice

1. INTRODUCERE Există o criză integrală şi integratoare, un fel de „black hole”, care înghite, modifică şi apoi anihilează. Dinăuntrul vârtejului”...

Probleme de bioetică cu privire la începuturile vieții umane

INTRODUCERE Referitor la Dumnezeu şi la om, teologia ortodoxă pleacă de la adevărul fundamental revelat că atât Dumnezeu cât şi omul sunt...

Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant

ETICA DATORIEI ÎN CONCEPŢIA LUI IMMANUEL KANT 1. FILOSOFIA KANTIANĂ Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a...

Etică și morală

I. Definiţii, Generalităţi Încă din vremuri îndepărtate oamenii au fost preocupaţi de reglementarea relaţiilor dintre ei cu ajutorul unor norme...

Conceptul antropologiei la Kant. Importanță filosofiei kantiene pentru dezvoltarea antropologiei filo

Rezumat Am prezentat concepţia lui Immanuel Kant despre om, elementele de antropologie ale acestei concepţii. În capitolul introductiv am făcut o...

Filosofia idealistă a lui Immanuel Kant

I. INTRODUCERE Biografie. Nascut ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au facut oamenilor, filosofia a aparut ca raspuns la intrebarile: ce este...

Kant - Filosofia Dreptului

Immanuel KANT Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a apărut ca răspuns la întrebări: ce este existenţa; care...

Rațiune și moralitate

Citate: - Adevarata moralitate nu consta în a urma cararea batatorita, ci în a descoperi adevarata cale pentru noi însine si a o urma fara...

Ai nevoie de altceva?