Bazele Agrobiologice ale Mecanizării

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 94 în total
Cuvinte : 20895
Mărime: 148.21KB (arhivat)
Publicat de: Igor C.
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Tema: Pedologia ca ştiinţă

Subiectele:

1. Obiectivele pedologiei ca ştiinţă. Solul şi factorii de solificare

2. Noţiuni de fertilitate. Tipuri de fertilitate

3. Noţiuni de fond funciar

1. Obiectivele pedologiei ca ştiinţă. Solul şi factorii de solificare

- Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studierea întrebărilor referitoare:

- formării solurilor;

- evoluţiei solurilor;

- însuşirilor solurilor;

- clasificării solurilor;

- răspândirii solurilor;

- metodelor de folosire raţională a solurilor.

- Termenul „pedologie” este de origine greacă şi provine din cuvintele (1862):

- „pedon” – înseamnă sol, teren, ogor

- „logos” – cu înţeles de ştiinţă.

- Drept obiect de studiu al pedologiei ca ştiinţă îl constituie – solul, considerat drept „produs” natural al mediului şi serveşte principalul mijloc de producţie în agricultură.

- Solul – este socotit ca formaţiune naturală recentă de la suprafaţa litosferei, prezentată printr-o succesiune de orizonturi, care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi materiei organice sub acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici în zona de contact a atmosferei cu litosfera.

- Teorii referitoare formării şi evoluţiei solului apar după 1800 dintre care putem aminti cea de ordin:

a) chimic

- teoria humusului (şcoala lui A. Thaer), care susţine că plantele se hrănesc cu humus;

- teoria minerală (şcoala lui J. Liebig), care susţine că plantele se hrănesc extrăgând din sol sărurile minerale.

b) fizic

- nisipul;

- argila;

- humusul;

- calciul.

c) microbiologic (şcoala lui L. Pateur) – arată rolul mare a microorganismelor (bacteriile) în transformările biochimice în masa solului.

d) agrogeologic (şcoala lui F. Fallou) – consideră solul o rocă afânată, rezultată prin transformarea unor roci masive.

e) naturalist (fondator – V. Dokuceaev) – concluziile ştiinţifice şi practice fiind valabile până în prezent:

- solul se formează conform legilor naturale sub influenţa factorilor naturali de solificare;

- fiecare tip de sol – prezintă o individualitate.

- În ţara noastră primele însemnări asupra solului ne-au rămas de la Dimitrie Cantemir („Descrierea Moldovei”, 1716).

- Primul învăţat român care se ocupă şi de studierea solului este agronomul Ion Ionescu de la Brad.

- Fondatorul pedologiei ca ştiinţă – Gh. Munteanu Murgoci.

- Printre numeroasele măsuri ce pot asigura sporirea producţiei agricole, o importanţă majoră o are şi cele ce se referă introducerii în circuitul agricol a terenurilor neproductive şi creşterea producţiei la unitatea de suprafaţă.

- Rezolvarea acestor probleme se bazează pe cunoaşterea solului ca principal mijloc de producţie agricolă.

- După cum s-a menţionat – solul se defineşte ca fiind o formaţiune naturală de la suprafaţa litosferei şi este prezentat printr-o succesiune de orizonturi care s-au format şi continuă să se formeze permanent în rezultatul transformărilor părţii minerale şi materiei organice sub acţiunea factorilor de solificare de origine fizică, chimică şi biologică.

Preview document

Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 1
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 2
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 3
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 4
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 5
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 6
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 7
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 8
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 9
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 10
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 11
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 12
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 13
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 14
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 15
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 16
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 17
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 18
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 19
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 20
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 21
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 22
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 23
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 24
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 25
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 26
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 27
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 28
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 29
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 30
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 31
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 32
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 33
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 34
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 35
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 36
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 37
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 38
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 39
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 40
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 41
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 42
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 43
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 44
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 45
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 46
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 47
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 48
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 49
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 50
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 51
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 52
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 53
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 54
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 55
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 56
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 57
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 58
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 59
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 60
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 61
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 62
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 63
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 64
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 65
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 66
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 67
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 68
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 69
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 70
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 71
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 72
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 73
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 74
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 75
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 76
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 77
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 78
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 79
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 80
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 81
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 82
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 83
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 84
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 85
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 86
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 87
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 88
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 89
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 90
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 91
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 92
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 93
Bazele Agrobiologice ale Mecanizării - Pagina 94

Conținut arhivă zip

  • Bazele Agrobiologice ale Mecanizarii.doc

Alții au mai descărcat și

Clasificarea morfologico-tipologică a limbilor - Clasificarea genealogică a limbilor lumii

1. Conceptul de tip lingvistic Clasificarea tipologică se realizează în baza asemănării structurale a limbilor, evidențiindu-se identitățile...

Cultură populară

Cultura reprezinta proectia mentala si subiectivarea vietii reale a oamenilor apartinand unei comunitati umane structurata social. Oralitatea...

Morfologie

Substantivele care au o singura forma pentru a denumi atat functia de sex masculine cat si cea de sex feminine s n SUBST EPICENE. a) Subst cu...

Sintaxa

LRC SINTAXA Obiectul sintaxei l-a constituit cercetarea modului de segmentare lingvistica, a combinarilor de cuvinte in unitati comutabile. Prin...

Limba Latină

I notiţe de curs I. Introducere 1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc....

Etică

ethos <gr. obicei -desemneaza teoria => etica mos, moris <lat. obicei desemneaza obiectul teoriei => morala -exista o unitate a gandirii...

Tonetica și Ortografie

Fonetica studiază producerea, transmiterea şi receptarea sune- telor, din care se articulează, din aproape In aproape, toate celelalte unităţi ale...

Lexicologie

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este...

Te-ar putea interesa și

Transportor Elicoidal

1.STADIUL ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPORTOARE-TRANSPORTORUL ELICOIDAL 1.1.Aspecte generale privind cerealele si morile de cereale...

Stadiul actual și tendințe în construcția de transportoare suspendate - alegerea soluției constructive

1. STADIUL ACTUAL ŞI TENDINŢE ÎN CONSTRUCŢIA DE TRANSPORTOARE SUSPENDATE. ALEGEREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE 1.1 Aspecte generale privind porcinele şi...

Transportor Suspendat

1.Stadiul actual si tendinte in constructia de transportoare suspendate 1.1. Aspecte generale privind pasarile si abatoarele Cresterea pasarilor...

Ai nevoie de altceva?