Extras din curs

Tema: Pedologia ca ştiinţă

Subiectele:

1. Obiectivele pedologiei ca ştiinţă. Solul şi factorii de solificare

2. Noţiuni de fertilitate. Tipuri de fertilitate

3. Noţiuni de fond funciar

1. Obiectivele pedologiei ca ştiinţă. Solul şi factorii de solificare

- Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studierea întrebărilor referitoare:

- formării solurilor;

- evoluţiei solurilor;

- însuşirilor solurilor;

- clasificării solurilor;

- răspândirii solurilor;

- metodelor de folosire raţională a solurilor.

- Termenul „pedologie” este de origine greacă şi provine din cuvintele (1862):

- „pedon” – înseamnă sol, teren, ogor

- „logos” – cu înţeles de ştiinţă.

- Drept obiect de studiu al pedologiei ca ştiinţă îl constituie – solul, considerat drept „produs” natural al mediului şi serveşte principalul mijloc de producţie în agricultură.

- Solul – este socotit ca formaţiune naturală recentă de la suprafaţa litosferei, prezentată printr-o succesiune de orizonturi, care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi materiei organice sub acţiunea factorilor fizici, chimici şi biologici în zona de contact a atmosferei cu litosfera.

- Teorii referitoare formării şi evoluţiei solului apar după 1800 dintre care putem aminti cea de ordin:

a) chimic

- teoria humusului (şcoala lui A. Thaer), care susţine că plantele se hrănesc cu humus;

- teoria minerală (şcoala lui J. Liebig), care susţine că plantele se hrănesc extrăgând din sol sărurile minerale.

b) fizic

- nisipul;

- argila;

- humusul;

- calciul.

c) microbiologic (şcoala lui L. Pateur) – arată rolul mare a microorganismelor (bacteriile) în transformările biochimice în masa solului.

d) agrogeologic (şcoala lui F. Fallou) – consideră solul o rocă afânată, rezultată prin transformarea unor roci masive.

e) naturalist (fondator – V. Dokuceaev) – concluziile ştiinţifice şi practice fiind valabile până în prezent:

- solul se formează conform legilor naturale sub influenţa factorilor naturali de solificare;

- fiecare tip de sol – prezintă o individualitate.

- În ţara noastră primele însemnări asupra solului ne-au rămas de la Dimitrie Cantemir („Descrierea Moldovei”, 1716).

- Primul învăţat român care se ocupă şi de studierea solului este agronomul Ion Ionescu de la Brad.

- Fondatorul pedologiei ca ştiinţă – Gh. Munteanu Murgoci.

- Printre numeroasele măsuri ce pot asigura sporirea producţiei agricole, o importanţă majoră o are şi cele ce se referă introducerii în circuitul agricol a terenurilor neproductive şi creşterea producţiei la unitatea de suprafaţă.

- Rezolvarea acestor probleme se bazează pe cunoaşterea solului ca principal mijloc de producţie agricolă.

- După cum s-a menţionat – solul se defineşte ca fiind o formaţiune naturală de la suprafaţa litosferei şi este prezentat printr-o succesiune de orizonturi care s-au format şi continuă să se formeze permanent în rezultatul transformărilor părţii minerale şi materiei organice sub acţiunea factorilor de solificare de origine fizică, chimică şi biologică.