Complementele necircumstanțiale și realizările acestora

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 131 în total
Cuvinte : 42034
Mărime: 236.14KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tomescu Sofica
Lucrarea prezintă posibilitățile de realizare a poziției sintactice a complementelor necircumstanțiale la niveluri diferite ale sintaxei: la nivelul propoziției și la cel al frazei.

Cuprins

Cuvânt-înainte 6

I.Introducere ...9

I.1. Școala și imperativele culturii ...9

I.2. Limba română - disciplină prioritară a instrucției și educației 10

II.Fundamentarea teoretică a temei 13

II.1.Complementul .13

II.1.1.Noțiuni generale .. 13

II.1.2.Clasificare ... 13

II.2.Complementele necircumstanțiale .15

II.3.Complementul direct. Propoziția completivă directă .15

II.3.1.Noțiuni generale .. 15

II.3.2.Termeni regenți ... . ...17

II.3.3.Clasa de substituție . 18

II.3.4.Dubla realizare a complementului direct 22

II.3.5.Propoziția completivă directă . 23

II.3.5.1.Noțiuni generale ..23

II.3.5.2.Clasificarea subordonatei compltive directe ...24

II.3.5.3.Regentul subordonatei completive directe . .26

II.3.5.4.Elemente introductive . .27

II.3.5.5.Topica și puctuația . ..27

II.3.5.6.Reluarea și anticiparea completivei directe . 28

II.3.5.7.Delimitarea completivei directe de alte tipuri de subordonate 28

II.3.5.8.Contragerea ..30

II.4.Complementul secundar .30

II.4.1.Noțiuni generale ..30

II.4.2.Clasa de substituție ..31

II.4.3.Propoziția completivă secundară .32

II.4.3.1.Topica și punctuația ..33

II.5.Complementul (obiectul) indirect ...34

II.5.1.Aspecte definitorii. Caracteristici . ..34

II.5.2.Regentul complementului indirect ..36

II.5.3.Clasa de substituție ..37

II.5.4.Dubla exprimare a complementului indirect .39

II.5.5.Clasificarea complementului indirect 40

II.5.6.Complementul indirect și alte părți de propoziție . .41

II.5.7.Propoziția subordonată completivă indirectă . 42

II.5.7.1.Definiție.Caracteristici 42

II.5.7.2.Regentul subordonatei completive indirecte ...43

II.5.7.3.Elementele introductive ...43

II.5.7.4.Reluarea și anticiparea completivei indirecte . .44

II.5.7.5.Contragerea ..45

II.6.Complementul indirect și gramatica tradițională ..45

II.6.1.Clasa de substituție ..45

II.6.2.Elementele regente ..47

II.6.3.Complementul indirect și alte părți secundare de propoziție ..47

II.6.4.Subordonata completivă indirectă .. 48

II.6.4.1.Întrebări 48

II.6.4.2.Regentul subordonatei completive indirecte 48

II.6.4.3.Elemente relaționale 49

II.6.4.4.Subordonata completivă indirectă și alte propoziții subordonate 49

II.7.Complementul prepozițional ...50

II.7.1.Aspecte definitorii .. . 50

II.7.2.Termeni regenți ...51

II.7.3.Clasa de substituție . . 53

II.7.4.Tipuri de complemente prepoziționale . ..56

II.7.5.Topica și punctuația . . ..56

II.8.Complementul de agent ..57

II.8.1.Aspecte definitorii. Caracteristici . ..57

II.8.2.Termeni regenți ..59

II.8.3.Clasa de substituție . 59

II.8.4.Tipuri de complement de agent .. 60

II.8.5.Mărcile complementului de agent . . 60

II.8.6.Topica și punctuația . .. 60

II.8.7.Delimitarea complementului de agent de alte poziții sintactice ... .61

II.8.8.Prepoziția completivă de agent .. 61

II.9.Complementul posesiv ...63

II.9.1.Aspecte definitorii. Caracteristici .. 63

II.9.2.Termeni regenți . .64

II.9.3.Clasa de substituție 64

II.9.4.Topica și punctuația ...65

II.10.Complementul comparativ ..65

II.10.1.Aspecte definitorii. Caracteristici ...65

II.10.2.Termeni regenți ...66

II.10.3.Tipuri de complement comparativ . .66

II.10.4.Clasa de substituție .67

II.10.5.Topica și punctuația 70

II.11.Complementele necircumstanțiale și organizarea informațională a enunțului ...70

III.Metode și tehnici didactice utilizate în procesul instructiv-educativ 72

III.1.Metode de învățământ. Delimitări conceptuale .72

III.2.Metode specifice învățământului gimnazial ..80

III.2.1.Metode tradiționale folosite în procesul de predare-învățare a limbii române ...81

III.2.2.Integrarea metodelor moderne (activ-participative) în orele de limba română...86

IV. Metodologia predării complementelor necircumstanțiale ...96

IV.1. Rolul lecției de gramatică în gimnaziu .96

IV.2. Metode și procedee folosite în predarea complementului direct / indirect ..97

VI.Concluzii ..109

Bibliografie ...112

Anexe 118

Extras din document

Cuvânt-înainte

De ce complementele necircumstanțiale?

În învățământul nostru de toate gradele, studiul limbii devine o prioritate elementară, ce se impune în condițiile în care, ca vorbitori activi, suntem puși în situația de a ne supune unor norme și reguli elaborate prin studii temeinice, prin documentări științifice, printr-o asiduă rigurozitate didactică. Într-un asemenea context, școala, ca instituție socială care organizează și desfășoară procesul instructiv-educativ, are datoria să-și circumscrie rolului ei primordial activitățile didactice care angajează liber cunoștințele, priceperile și deprinderile în spiritul contribuției elevilor la autoformare în ipostaza de subiect al educației.

Marele istoric Nicolae Iorga constată: „Școala cea mai bună e aceea în care înveți înainte de toate a învăța.”

Tema în speță, complementele necircumstantiale, are un rol însemnat în cadrul părților de propoziție și în frază și dă relief comunicării. Cunoașterea lor temeinică facilitează, desigur, abordarea și înțelegerea, în general, a fenomenelor de limbă.

În lingvistica românească, problema complementului este deosebit de complicată, controversată și are o bibliografie vastă. Teoretic, în mod indubitabil, acest fapt are menirea de a contribui la lămurirea unor aspecte legate de rolul complementului și identificarea acestuia la nivelul propoziției, respectiv identificarea completivei la nivelul frazei, însă realitatea nu concordă cu așteptările noastre întrucât ne oferă o paletă considerabilă de puncte de vedere, fără a se putea vorbi de abordarea lor unitară.

Controversele stârnite în jurul acestei teme, pe de o parte, iar, pe de altă parte, problemele întâmpinate în activitatea efectivă la clasă m-au determinat să acord atenție acestui subiect, eventual să reiau unele din problemele puse de cercetători cu scopul de a confirma cu noi argumente și soluții situațiile date.

Spre deosebire de morfologie, sintaxa e mult mai apropiată de logică, deoarece ea exprimă, în mare măsură, generalul.

Părțile secundare de propoziție adaugă informații suplimentare, determinând atât subiectul cât și predicatul. Părțile secundare de propoziție se definesc în raport de cuvântul determinat.

Tocmai pornind de la aceste idei se poate spune că într-adevăr problema complementului în limba română este deosebit de spinoasă, lucrarea de față propunându-și să ofere, într-o măsură mai mare sau mai mică, eventual,unele răspunsuri pertinente.

Spre deosebire de complement care suportă o mulțime de clasificări, potrivit opiniilor marilor noștri lingviști, însușirea completivei poate fi înlesnită de o cunoaștere temeinică a complementului circumstanțial, în general, și a celui necircumstanțial.

Noile manuale de gramatică pentru clasele V-VIII (concepute în sistem alternativ) se prezintă la un nivel superior în raport cu cele folosite anterior. Ele sunt concepute ca o gramatică practică, în care descrierea și explicarea problemelor de limbă se realizează pe baza unei mari diversități de exerciții și îndrumări. Elevii sunt puși în situația să observe, să motiveze, să aplice faptele de limbă.

Probleme ce necesită explicații, analize, demonstrații, situații problematice, care pot duce la crearea de confuzii pe fondul unui fragil raționament deductiv, reprezintă câteva din obiectivele pe care mi le-am propus să le urmăresc și sper ca în urma studiului, pe baza unei documentări riguroase și sistematice să reușesc să le ating.

Mi-aș dori ca această lucrare să ofere soluții ameliorative, să vină în sprijinul acelor cadre didactice care, nu de puține ori, s-au văzut puse în situația dificilă de a găsi metodele necesare, instrumentele de lucru, strategiile cele mai potrivite pentru obținerea unui feed-back la care visează orice dascăl.

Lucrarea de față prezintă posibilități de realizare a poziției sintactice ale complementelor necircumstanțiale la niveluri diferite ale sintaxei: la nivelul propoziției și la cel al frazei. Am început prin prezentarea caracteristicilor generale ale complementului și apoi a complementelor necircumstanțiale, ca părți secundare de propoziție în vederea identificării aspectelor esențiale care fac posibilă interpretarea unei părți de vorbire ca fiind complement direct, indirect, secundar, posesiv, comparativ, prepozițional sau de agent. A urmat descrierea trăsăturilor comune părților de propoziție și propozițiilor subordonate, corespondența sau paralelismul care există între acestea, ca reprezentare a aceleiași funcții sintactice. Capitolele despre părțile de propoziție în discuție și despre subordonatele corespunzatoare cuprind și descrierea situațiilor în care aceste unități pot fi confundate cu alte părți de propoziție, respectiv cu alte propoziții subordonate.

Această lucrare este rezultatul preocupărilor mele de a îmbunătății modul de predare, respectiv învățare a noțiunilor de limbă, mai exact a noțiunilor de complement necircumstanțial. Chiar dacă pentru gimnaziu sunt prevăzute în programa școlară complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional și complementul de agent, în această lucrare am tratat și celelalte tipuri de complemente necircumstanțiale (complmentul posesiv, complementul comparativ) deoarece am considerat că sunt la fel de importante ca și cele pe care programa școlară le include pentru studiere în gimnaziu. Tratarea tuturor complementelor necircumstanțiale se întâlnește doar în capitolul intitulat Fundamentarea teoretică a temei.

Problemele instructiv-educative legate de lecțiile de predare a complementelor necircustanțiale sunt multiple și importante, de aceea profesorul trebuie:

-să arate elevilor bogația, varietatea si sensul formelor complementelor necircustanțiale existente în limba română;

-să-i facă să înțeleagă că folosirea corectă a formelor gramaticale constituie o condiție absolut necesară exprimării orale și scrise.

Tema aleasă vizează demersurile desfașurate pentru inovarea și modernizarea strategiilor de predare-învatare în vederea creșterii motivației și interesului elevilor pentru învățarea școlară, pentru valorificarea potențialului creativ și intelectual al fiecărui elev.

Bibliografie

I.Dicționare și cărți de referință în domeniu

- **Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei Române, Institultul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, București, 2009.

- **Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al Limbii.

- **Enciclopedia limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001.

- **Gramatica limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită II, Sintaxa, Editura Academiei, București, 1966.

- **Gramatica limbii române II. Enunțul Editura Academiei, București, 2005.

- **Gramatica de bază a limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2010.

II. Cărți de specialitate

- Anghelescu, Temelie, N., Adrian, Popescu, GH., Dificultăți ale analizei gramaticale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976.

- Avram, Mioara, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei RSR, București, 1987.

- Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București, 1997.

- Avram, Mioara, Sala, Marius, Faceți cunoștință cu limba română, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2001.

- Beldescu, G., Punctuația în limba română, Editura 100 + 1 GRAMAR, București, 1997.

- Bejan,Dumitru, Gramatica limbii române - compendiu,Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1995.

-Berecea, Petru, Livius, Sintaxă - condiție, agent, relație, Editura Amphora, Timișoara, 1992.

- Berceanu, Barbu, B., Sistemul grammatical al limbii române (reconsiderare), Editura Științifică București, 1971.

- Botiș, Valeria; Alexandrescu- Vulișici, Maria; Comănescu, Ioan, Sintaxa propoziției, Editura Facla, Timișoara, 1977.

- Bulgăr, Ghe., Limba româbă. Sintaxă și stilistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971.

- Constantinescu, Silviu, Limba română, Editura Lucman, București, 1999.

- Constantinescu - Dobridor, GH., Sintaxa limbii române, Editura Științifică, București, 1994.

- Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj, Editura Academiei RSR, București, 1973.

- Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Editura Albatros, București, 1982.

- Coteanu, Ion, Gramatica. Stilistică. Compoziție, Editura Științifică, București, 1990.

- Crașoveanu, D., Sintaxa propoziției și a frazei, Tipografia Universității Timișoara, Timișoara, 1974.

- Crețu, Ecaterina, Dubla dependență simultană în limba română, București, 2006.

- Diaconescu, Ion, Probleme de sintaxă a limbii române actuale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.

- Diaconescu, Ion, Corelația sintactică, în LLR, XIV, nr. 3, 1985.

- Diaconescu, Ion, Sintaxa limbii române, Editura Enciclopedică, București, 1995.

- Dimitriu, C., Tratat de Gramtică a limbii române II Sintaxa, Editura Junimea, Iași, 2002.

- Dimitriu, C., Compediu de Gramatică românescă modernă, clasică, Editura Junimea, Iași, 2004.

- Drașoveanu, D., Teze și aniteze în sintaxa limbii române, Editura Clusim, Cluj-Napoca, 1997.

- Drincu, Sergiu, Punctuația de bază în limba română, Editura Amphora, Timișoara, 2008.

- Funeriu, I., Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1998.

- Gencărău, Ștefan, Sintaxa limbii române, Editura Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1997.

- Genărcău, Ștefan, Sintaxa limbii române. Fraza. Exerciții de la analiză la grilă, Editura Polirom, Iași, 2000.

- Gioroceanu, Alina, Sintaxa limbii române. Note de curs.

- Goga, Mircea, Limba română. Morfologie. Sintaxă. Ghid de analiză morfosintactică, ediția a III-a revăzută și completată, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2000.

- Goran, Vasile, Goian Maria, Emilia, Cîntuic Rita (coordonatori), Limba română. Comunicare. Fișe de lucru, Teste inițiale, formative și finale (clasa a V-a, volumul II, clasa a VI-a, volum II, clasa a VII-a, volum II, clasa a VIII-a, volum II, Editura Nomina, Pitești, 2009).

- Graur, Al., Gramatica azi, Editura Academiei RSR, București, 1973.

- Graur, Al., Puțină gramtică, Editura Academiei, București, 1987.

- Gruiță, G., Gramatica normativă. 77 de întrebări / 77 de răspunsuri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998.

...

Preview document

Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 1
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 2
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 3
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 4
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 5
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 6
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 7
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 8
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 9
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 10
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 11
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 12
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 13
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 14
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 15
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 16
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 17
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 18
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 19
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 20
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 21
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 22
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 23
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 24
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 25
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 26
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 27
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 28
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 29
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 30
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 31
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 32
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 33
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 34
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 35
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 36
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 37
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 38
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 39
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 40
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 41
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 42
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 43
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 44
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 45
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 46
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 47
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 48
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 49
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 50
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 51
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 52
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 53
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 54
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 55
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 56
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 57
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 58
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 59
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 60
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 61
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 62
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 63
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 64
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 65
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 66
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 67
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 68
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 69
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 70
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 71
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 72
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 73
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 74
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 75
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 76
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 77
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 78
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 79
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 80
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 81
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 82
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 83
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 84
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 85
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 86
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 87
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 88
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 89
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 90
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 91
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 92
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 93
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 94
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 95
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 96
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 97
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 98
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 99
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 100
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 101
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 102
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 103
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 104
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 105
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 106
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 107
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 108
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 109
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 110
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 111
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 112
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 113
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 114
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 115
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 116
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 117
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 118
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 119
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 120
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 121
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 122
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 123
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 124
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 125
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 126
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 127
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 128
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 129
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 130
Complementele necircumstanțiale și realizările acestora - Pagina 131

Conținut arhivă zip

  • Complementele necircumstantiale si realizarile acestora.docx

Alții au mai descărcat și

Theories about Language

C1 Theories about language 1.Language as a social fact was first suggested by Saussure – Study of language as a system. Important insights in...

Morfologie

Substantivele care au o singura forma pentru a denumi atat functia de sex masculine cat si cea de sex feminine s n SUBST EPICENE. a) Subst cu...

Fisa Test Decimologic

Etape în elaborarea testului docimologic 1. Stabilirea conţinuturilor supuse verificării şi a obiectivelor pedagogice corespunzătoare. Presupune...

Limba Latină

I notiţe de curs I. Introducere 1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc....

Un Caz de Bilingvism Slavo-Roman - Graiul Lipovenilor

I. Introducere În a II-a jumătate a secolului al VIII-lea, pe drumurile şi în târgurile Ţării de Sus, puteau fi întâlniţi oameni care, prin...

Etica

ethos <gr. obicei -desemneaza teoria => etica mos, moris <lat. obicei desemneaza obiectul teoriei => morala -exista o unitate a gandirii...

Cearta Universaliilor

Conceptele generale: universalia ( de la universale, universum: reunite intr-un tot ) - Ex etymo, universale, ut universum, significat...

Semiotica

Truisme: totul este semn. Totul este comunicare. Functia cognitiva serveste la descrierea realitatii. Functia expresiv-comunicativa serveste la...

Ai nevoie de altceva?