Critica Literara Romaneasca - Secolul XX

Curs
9.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 22792
Mărime: 90.12KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. univ. dr. Claudia Costin
Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii Specializarile: Masterat - Literatura romana in context european, Limba si comunicare

Extras din document

Scurtă introducere

Realizând o incursiune în sfera criticii literare româneşti din secolul al XX-lea, constatăm că, la fel ca la francezi, de cele mai multe ori critica se întoarce către spiritul critic.

Fenomenul critic nu a fost demolator nici chiar în cazul polemicilor, ci unul de reconstrucţie şi de conservare a operelor semnificative.

Discernământ şi critică sînt termeni care fac parte din acelaşi câmp semantic. Căutând originea acestor cuvinte, găsim latinescul cernere şi grecescul Krinein, care însemnau în primul rând, “a separa”. Prin reducere la esenţial, acţiunea critică trebuia şi trebuie să fie alegerea, distingerea valorii de non-valoare. Dar pentru aceasta e suficient oare bunul gust? Nu este şi acesta atât de relativ şi nu avea oare dreptate La Bruèyre să opineze că “Printre oameni există mult mai multă înclinare către adversiune decât către bun gust; sau, ca să vorbim mai exact, sunt puţini acei oameni al căror spirit este însoţit de un gust sigur şi de o critică judicioasă”. Ca atare, ar eşua încercarea de a defini “o carte bună ca una care se citeşte într-un fel anume, iar o carete proastă ca una care se citeşte în alt fel.“

Ajungem la concluzia că nu se poate concepe critica decât ca act de judecare şi din acest punct de vedere, s-au încercat mai multe definiţii, dintre care reţine atenţia cea a lui pentru care critica literară este “arta de a judeca producţiile literare”, criticul este “cel care judecă lucrări ce aparţin spiritului”, iar o critică este “o judecată săvârşită de un critic.”

Indiferent din ce unghi am privi-o şi am realiza un discurs critic al criticii, ea este o ştiinţă şi are o istorie. Istoria criticii începe, poate, cu Poetica lui Aristotel. Menirea ei este de a selecta scrierile din veacurile trecute şi din prezent, de a le ordona şi de a le judeca inclusiv din perspectivă comparatistă. În cultura europeană, lui Sainte-Beuve îi revine meritul de a fi stabilit “o clasificare este produsul altui eu decât cel ce se manifestă “în obiceiurile noastre, în societate, în veciile noastre”.

În orizontul destul de amplu al criticii noastre retrospective şi prospective, o întrebare este inevitabilă: Au reuşit criticii să se supună mereu, imparţialităţii? Răspunsul îl găsim la Sartre: “actul critic angajează omul în întregime”. Deci, judecata critică nu se poate întotdeauna elibera de capriciile subiectivităţii.

Criticul se adresează în special timpului său şi mai puţin posterităţii, judecata lui fiind o mărturie despre ideile revolute şi despre gusturile anacronice sau sincronice, despre spiritul moralizator existent într-o epocă.

Discursul critic nu are în vedere “de ce”-ul operei literare, ci “cum” şi “ce”, textul literar, fiind produsul unui alter-ego, inaccesibil cercetării biografie a autorului. Judecata în critica literară este completată cu emoţia estetică, aceasta adaptându-se la epoca, la spaţiul geografic şi la circumstanţele apariţiei operei ”Istoria criticii se confundă, în parte, cu istoria cetăţii, sau mai degrabă cu istoria luptelor ideologice al căror cadru este.” (vol. Critica literară, p. 88).

Actul critic, poate cel mai dificil dintre actele de creaţie, implică o critică a criticii, polemici, controverse şi nu o dată contestări.

Pentru evoluţia literaturii române, în secolul al XX-lea critica literară a avut un rol spectaculos (şi e suficient dacă amintim de teoria sincronismului promovată de Eugen Lovinescu) şi, să nu omitem, unii dintre critici care au fost ei înşişi scriitori (Garabet Ibrăileanu, Eugen Lovinescu, George Călinescu). Încercând să lumineze opere literare, cele critice au devenit ele însele opere independente, “opere deschise”. Cu pertinenţă în Critică şi adevăr, Roland Barthes vorbeşte despre demersul care face din critic un scriitori, despre “solitudinea actului critic”, “act deplin al scriiturii.”

G. Ibrăileanu – un promotor al “criticii complecte”

Fără îndoială, timp de aproximativ trei decenii, viaţa literară românească a fost dominată de personalitatea complexă a criticului G. Ibrăileanu, care asupra contemporanilor a exercitat o influenţă spirituală comparabilă cu cea a lui Titu Maiorescu din a doua jumătate a secolului al XIX-lea

Preview document

Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 1
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 2
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 3
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 4
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 5
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 6
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 7
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 8
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 9
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 10
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 11
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 12
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 13
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 14
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 15
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 16
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 17
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 18
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 19
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 20
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 21
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 22
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 23
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 24
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 25
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 26
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 27
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 28
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 29
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 30
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 31
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 32
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 33
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 34
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 35
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 36
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 37
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 38
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 39
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 40
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 41
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 42
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 43
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 44
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 45
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 46
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 47
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 48
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 49
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 50
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 51
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 52
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 53
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 54
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 55
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 56
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 57
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 58
Critica Literara Romaneasca - Secolul XX - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Critica Literara Romaneasca - Secolul XX.doc

Alții au mai descărcat și

Istoria națională în viziunea scriitorilor romantici

INTRODUCERE Apărut în ultimii ani ai secolului al XVIII-lea și afirmîndu-se din plin în prima jumătate a secolului al XIX-lea, romantismul aduce...

Mircea Eliade, Inovator al Romanului Modern

O poetică a romanului eliadesc Dacă Mircea Eliade nu a produs romanele cele mai vii ale perioadei interbelice prin deschiderea sa spre spaţiul...

Stilul, Perspective Contrastive

Literatura este un corpus de lucrari, scrise sau orale, relatate prin limba sau origine, sau prin standarde culturale dominante. Cele mai cunoscute...

Neomodernismul

Neomodernismul – Generaţia 60’ (1960-1980) – curent literar de revigorare a poeziei, de revenire a discursului liric interbelic la formulele de...

Contribuția Cronicarilor Moldoveni și a lui Dimitrie Cantemir la Dezvoltarea Limbii Române Literare

Activitatea cronicarilor ajunge la apogeu în secolele XVII şi XVIII, iar creaţia lor dă naştere celei dintâi imagini scrise a istoriei poporului...

Lexicologie

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este...

Literatura Veche

Perioada veche (1400-1780) C1. Cultura şi literatura română veche în limba slavonă 1. Preliminarii Stabilirea începuturilor unei culturi...

Conjugarea Verbului in Limba Latina

In limba latina exista patru conjugari, mostenite si in limba romana. Pentru a putea conjuga un verb la toate modurile si timpurile, este necesar...

Te-ar putea interesa și

Limbajul Presei Românești din Secolul al xix-lea

Capitolul I. Istoria presei în secolul al XIX-lea 1.1. Dibuiri şi începuturi Inventarea tiparului pentru imprimarea cărţilor, a ziarelor şi a...

Personaje Reprezentative ale Prozei Rebreniene

Expresia exactă îţi cere mai multă zbuciumare : Cuvântul ce exprimă adevărul. Numai prin ea poţi urmării de-aproape sinuozităţile sufletului care...

Universul Liric Bacovian

1. BACOVIA. DESPRE POEZIE Între reflexivitatea şi tranzitivitatea limbajului, în concepţia lui Tudor Vianu, încercăm o abordare a poeziei lui...

Formarea Constiintei Istorice

Lumea care ne inconjoara este o lume complexa,in care evenimentele sunt cunoscute cu repeziciune: stiri din toate colturile lumii ne parvin in...

Cultura Romaniei

„CULTÚRĂ, culturi, s. f. Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor...

Diversitate Tematica, Stilistica si de Viziune in Poezia Interbelica

I. PREMISA Destinul literaturii in anii `20 - `30 a fost profund marcat de doua fenomene: manifestarea simbolismului, care precede poezia...

Poporanismul – Doctrina Politica si Program Cultural

Poporanismul este o doctrina politica si un curent cultural de o importanta capitala pentru orientarea de ansamblu a gândirii românesti în prima...

Tradițional și modern în poezia românească interbelică

Poezia caracteristică perioadei interbelice este influențată în mod evident sau discret de direcțiile estetice sau curentele literare ce au...

Ai nevoie de altceva?