Frazeologismul

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Frazeologismul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Profesor: Ciunciuc Vasile

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Filologie

Extras din document

Frazeologismul este „acea imbinare osificata de cuvinte (mai rar propozitii) care se repeta in limba data intr-o constructie sintactica fixata , gata facuta , cu o valoare semantica speciala, acceptata de vorbitorii limbii respective”.[Corlateanu N., Melniciuc I., p. 119]. Idiomele sunt expresiile care au aparut drept rezultat al unui fapt istoric concret ,sunt niste „constructii sintactice osificate.”[ Ibidem , p. 122] si se intrebuinteaza ca un tot intreg, iar vorbitorul n-are posibilitatea de a schimba locul elementelor componente.

Diferiti cercetatori categorisesc imbinarile „sudate” din punct de vedere semantic, in mod diferit. De exemplu N. Corlateanu si I. Melniciuc in lucrarea „Lexicologia” disting urmatoarele categorii de frazeologisme : unitati frazeologice si idiome sau expresii idiomatice [ Corlateanu N., Melniciuc I., p. 120].

Iorgu Iordan le numeste locutiuni, iar locutiunile substantivale – „compuse” si „izolari” : pierde-vara, zgiriie brinza s.a. [ Iorgu I.]. Al Philippide le numeste idiotisme. [ Philippide Al., p. 97].

Locutiunea constituie o bogatie a limbii. Aceste imbinari s-au format de-a lungul secolelor si sunt niste elemente importante ale expresivitatii. Ele apar, practic, in toate stilurile, dar mai ales in limba vorbita.

Fiecare cuvint luat aparte va avea alt inteles, decit sensul pe care il are intreaga imbinare „sudata” . De exemplu adjectivul alb este inclus uneori in sintagme cu forma fixa : piine alba, aur alb, carbune alb, vite albe, arme albe. Piine alba are in vedere nu numai piinea alba de griu, dar in genere, toate cerealierele. „Piine alba se mai zice in genere la griu ,ovaz si secara.” (B. P. Hasdeu) .Prin vite albe se subintelege vitele mari cornute, care nu-s numaidecit albe. Armele albe sunt armele cu lama de otel, arme fara foc: cutitul, baioneta, sabia. In sens figurat prin carbune alb se au in vedere cursurile de apa, folosite ca sursa de energie electrica; aur alb inseamna „bumbac”.

In paralexemele vite albe, arme albe numai cuvintele determinate isi pastreaza sensul propriu, pe cind determinatul isi pierde acest sens (in categoria vitelor albe pot fi boi sau vaci de culoare neagra sau alte culori). In celelalte paralexeme (piine alba, carbune alb, aur alb) nici determinatul si nici determinativul nu –si pastreaza sensul propriu, opunindu-se din acest punct de vedere constructiilor sintactice libere,

in care fiecare cuvint iti pastreaza sensul. De exemplu , in sintagmele pinza alba, zahar alb, basma alba etc. este vorba de basma , pinza, zahar , care intr-adevar au culoare alba.

Asadar, frazeologismele sunt imbinari stabile de cuvinte, care apar in limba ca o constructie sintactica, gata facuta, si au o valoare semantica speciala pe care au acceptat-o vorbitorii acestei limbi.

§ 2. TIPURI DE FRAZEOLOGISME

Dupa gradul de contopire al elementelor componente frazeologismele se pot clasifica in mai multe grupuri sau tipuri principale: unitati frazeologice si idiome sau expresii idiomatice.

[Corlateanu N. Melniciuc I., p. 119].

Unitatile frazeologice au un caracter unitar, care se evidentiaza, in deosebi, „printr-o intrebuintare in conexare determinata de o anumita valoare semantica a unitatilor lexicale componente.”

[Corlateanu N., Melniciuc I., p.120].

Pentru a intelege sensul unitatilor frazeologice nu e suficient sa cunoastem sensul fiecarui component, adica trebuie sa stim sensul intregului frazeologism, de exemplu: a se da de gol, a se face de rusine, etc.

Uneori cunoastem sensul fiecarui cuvint, pe cind sensul unitatii frazeologice nu-l sesizam. Iata de ce frazeologismele unei limbi nu pot fi adesea traduse cuvint cu cuvint in alta limba pentru ca denaturam sensul.

Autorii „Lexicologiei” Chisinau, 1992, includ in cadrul unitatilor frazeologice si locutiunile adica grupurile de cuvinte care dispun de un sens unitar. Aceste grupuri de cuvinte se afla in relatie de sinonimie cu un singur cuvint. Ei disting doua tipuri de locutiuni :

a. verbale : a trage pe sfoara „a pacali”; a trage sforile „a unelti”, etc.

b. adverbiale: de mintuiala „superficial, grabit , prost”; ce mai incolo si mai incoace „pe scurt, in concluzie”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Frazeologismul.doc