Lexicologie

Curs
9.3/10 (6 voturi)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 16047
Mărime: 238.49KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Toma

Extras din document

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii.

Cuvântul este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitatea semnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui conţinut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enunţ ai legătura indestructibilă dintre cele două laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvânt semnul lingvistic prin excelenţă.

Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar.

Forma (denumită ai expresie sau complex sonor) reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe ai desinenţe.

Conţinutul (denumit ai Inţeles sau semnificaţie) reprezintă latura

ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia.

Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale

ai situaţionale, a semnificaţiei.

Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoţit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai păstrând mai mult sau mai puţin caracterul expresiv iniţial.

Trăsăturile distinctive ale cuvântului

Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logică sui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie, analiză ai comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se cele relevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul casă, trăsăturile

,clădire”, ,cu caracter stabil”, ,destinată locuinţei” sunt relevante, pe când altele ca ,număr de niveluri”, ,tip de acoperia”, ,material din care este construită” etc. sunt nedefinitorii.

Analiza componenţială este o metodă structuralistă inductivă, cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In constituenţi. Punând In contrast cuvinte din acelaai câmp semantic, sau mai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturile semantice distinctive (semele) care le separă sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantică. De exemplu, unchi se deosebeate de mătu%ă prin ,sexul masculin”, de tată prin ,ascendenţă colaterală”, de nepot prin ,filiaţia ascendentă”, de bunic prin ,nivelul ascendenţei”, de socru prin ,rudenia de sânge” (sau ,naturală”), de scaun prin

,calitatea de fiinţă”, de urs prin ,calitatea de fiinţă umană”, de Inrudit prin faptul că e ,substantiv”. Punând la un loc componentele, vom obţine formula lui semantică (sememul): ,substantiv”, ,nume de fiinţă umană”, ,rudă naturală cu cineva”, ,In relaţie de ascendenţă

colaterală”, ,de primul nivel”, ,sex masculin”.

Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii, formând un sistem, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alţii adoptă termenii mai puţin tranaanţi de ansamblu, totalitate sau mulţime de unităţi lexicale.

Organizarea vocabularului limbii române contemporane

Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă) a vocabularului românesc constă In ordonarea cuvintelor, după criteriul statutului dobândit In procesul utilizării lor de către comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinţare.

Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activ—vocabular pasiv, vocabular literar—vocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)—vocabular cu utilizare

limitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup

(special); vocabular de bază (fundamental) — masa vocabularului.

Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat.

Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activităţii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câteva exemple: de, la, cu, să, că, dacă, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca, a fi, a avea.

Foarte active sunt Insă ai cuvintele (sau sensurile) ,la modă”, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare etc.

Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţi implicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitatea vorbitorilor: lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vogă”, dispariţiei obiectelor denumite sau Inlăturării lor de către sinonimele concurente: pionier, sovietic,

bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară%,

cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut de mult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse: zapis, zlătar, hagiu, párgar, brabete, perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă, display etc.

Vocabularul literar — vocabularul neliterar (popular şi fa- miliar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural.

Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adică normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală).

Preview document

Lexicologie - Pagina 1
Lexicologie - Pagina 2
Lexicologie - Pagina 3
Lexicologie - Pagina 4
Lexicologie - Pagina 5
Lexicologie - Pagina 6
Lexicologie - Pagina 7
Lexicologie - Pagina 8
Lexicologie - Pagina 9
Lexicologie - Pagina 10
Lexicologie - Pagina 11
Lexicologie - Pagina 12
Lexicologie - Pagina 13
Lexicologie - Pagina 14
Lexicologie - Pagina 15
Lexicologie - Pagina 16
Lexicologie - Pagina 17
Lexicologie - Pagina 18
Lexicologie - Pagina 19
Lexicologie - Pagina 20
Lexicologie - Pagina 21
Lexicologie - Pagina 22
Lexicologie - Pagina 23
Lexicologie - Pagina 24
Lexicologie - Pagina 25
Lexicologie - Pagina 26
Lexicologie - Pagina 27
Lexicologie - Pagina 28
Lexicologie - Pagina 29
Lexicologie - Pagina 30
Lexicologie - Pagina 31
Lexicologie - Pagina 32
Lexicologie - Pagina 33
Lexicologie - Pagina 34
Lexicologie - Pagina 35
Lexicologie - Pagina 36
Lexicologie - Pagina 37
Lexicologie - Pagina 38
Lexicologie - Pagina 39
Lexicologie - Pagina 40
Lexicologie - Pagina 41
Lexicologie - Pagina 42
Lexicologie - Pagina 43
Lexicologie - Pagina 44
Lexicologie - Pagina 45
Lexicologie - Pagina 46
Lexicologie - Pagina 47
Lexicologie - Pagina 48
Lexicologie - Pagina 49
Lexicologie - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Lexicologie.doc

Alții au mai descărcat și

Neologismele în Limba Română Contemporană

Introducere Limba română, a carei amplitudine vocală este evidentă, se află într-un permanent proces de internaţionalizare, la care sunt supuse,...

Etimologia numelor în perioada interbelică

Introducere Obiectul cercetat. Ne-am propus în următoarele pagini să cercetăm subiectul Etimologia numelor în romanele interbelice. Justificarea...

Istoria limbii române literare

1830 – 1870 Ne intereseaza doar curentul popular istoric. Din punct de vedere lingvistic, aceasta perioada a fost una extrem de tulburata. Acest...

Cuvinte - lexicologie și semantică

Termenul de „cuvânt” provine din grecescul „lexis” şi reprezintă unitatea dintre sens şi complexul sonor. Oricare ar fi timpul şi împrejurările,...

Clasificarea morfologico-tipologică a limbilor - Clasificarea genealogică a limbilor lumii

1. Conceptul de tip lingvistic Clasificarea tipologică se realizează în baza asemănării structurale a limbilor, evidențiindu-se identitățile...

Tendințe ale limbii române actuale

În sistemul lingvistic al unei ţări un rol deosebit de important îl are limba literară, „ipostaza cea mai îngrijită a limbii întregului popor”,...

Morfologie

Substantivele care au o singura forma pentru a denumi atat functia de sex masculine cat si cea de sex feminine s n SUBST EPICENE. a) Subst cu...

Lesson Plan - World Class, Longman

-School : no. 10 Bacau -Teacher Level : beginners -Time : 50’ -Grade : 5th -Textbook: World Class, Longman -Lesson: Following people...

Te-ar putea interesa și

Mijloace Externe de Îmbogățire a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Studiul lexicului merită o atenţie foarte mare din câteva motive considerate fundamentale. În primul rând,...

Îmbogățirea Vocabularului Preșcolarilor prin Activități de Educare a Limbajului

CAPITOLUL I Motivaţia alegerii temei În învăţământul românesc de toate gradele, dar în special în învăţământul preşcolar studiul lexical merită o...

Conversiune

ARGUMENT. Stilistica este o disciplină autonomă, ancorată însă într-un amplu dialog interdisciplinar cu: teoria, critica şi estetica literară,...

Aspecte ale limbii române în revista Limba și literatura română în perioada 2000-2004

CAPITOLUL I MORFOLOGIA 1.1 Cazul 1.1.1 Stabilirea cazului Pentru că stabilirea cazului constitue una dintre cele mai mari dificultăţi...

Frazeologia în Limba Română

1. FRAZEOLOGIA: COMPARTIMENT AL LEXICOLOGIEI SAU RAMURA INDEPENDENTA A LINGVISTICII 1.1. Definirea termenilor de frazeologie Frazeologia, în...

Ortografia

Cap. I GRAMATICA LIMBII ROMÂNE – CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII LEXICOLOGIA Lexicologia este disciplina lingvistică care se ocupă cu studiul...

Genul Substantivelor

Introducere Asemenea altor idiomuri, româna este o limbă care a evoluat de la o epocă la alta, compartimentul său cel mai dinamic fiind...

Word Formation Processes within the English Naming System

INTRODUCTION It is not known when humans began using names though the practice is certainly very old , probably extending far into prehistory....

Ai nevoie de altceva?