Lingvistică și Filosofie

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 10199
Mărime: 45.21KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. univ. dr. Ioan Oprea, Lector univ. dr. Vasile Ilincan
Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii Specializarea: Masterat - Comunicare si relatii publice (1 an)

Extras din document

Curs 1

Filosofia =ştiinţa ştiinţelor

= dragoste de înţelepciune

Limba ca obiect al filosofiei şi limba ca obiect al lingvisticii

Limbaj şi limbă

Distincţia dintre cele două concepte : limbaj şi limbă a constituit una dintre înnoirile principale, care au fost aduse în ştiinţa limbii de către lingvistul elveţian Ferdinand de Saussure (1857-1913). Cu toate intervenţiile ulterioare în această problemă, rămîne una dintre problemele fundamentale ale cercetării lingvistice moderne. Deoarece nu în toate limbile europene există cele două cuvinte, discuţiile privind distincţia saussuriană se referă mai ales la opoziţia langue / parole, făcînd abstracţie de termenul langage. Saussure raporta limba la psihologia socială, iar vorbirea la cea individuală, diferenţiind limba de limbaj pe baza opoziţiei dintre social şi individual. Distincţia dintre limbaj şi limbă se poate face numai în unele limbi, precum cele romanice (română: limbaj – limbă; franceză: langage-langue; italiană: linguaggio-lingua etc.), dar nu este operantă în limbi precum engleza sau germana, unde prin acelaşi termen (language sau Sprache), se redau ambele concepte (de facultate umană şi de mijloc de comunicare).

De fapt, se discută adesea despre limbaj, deşi, în realitate, pentru conştiinţa de limbă, pentru conştiinţa vorbitorilor deci, limbajul este identificat cu o limbă anumită, cu limba istorică a vorbitorilor respectivi, în speţă cu limba lor naţională. De aceea, nu numai că limbajul se prezintă în mod necesar sub forma limbii, dar fiecare dintre limbi este pentru vorbitorii ei limbajul însuşi, modul în care o comunitate interpretează lumea, distinge entităţile, le clasifică, le relaţionează şi le comunică.

Limbajul

Cuvintele limbaj şi limbă sînt frecvent întîlnite în limba literară actuală, fiind, de cele mai multe ori, folosite cu sensuri aproape identice. Ca termeni ştiinţifici însă, cele două cuvinte semnifică noţiuni diferite. Astfel, termenul limbaj este folosit în mai multe accepţii:

a. Una dintre semnificaţiile esenţiale ale termenului limbaj este aceea de ,,facultate, capacitate a oamenilor de a comunica între ei şi de a-şi exprima gîndurile, sentimentele, dorinţele”. Fiind o facultate general umană, limbajul face parte din zestrea noastră biologică ; învăţarea limbii materne reprezintă manifestarea şi dezvoltarea acestei facultăţi în forma ei primară, ca urmare a unor condiţii sociale determinate

b. Prin limbaj se înţelege ,,un mod specific de exprimare” sau chiar o ramificaţie specializată a limbii, situaţie în care termenul este sinonim cu stil funcţional al limbii, astfel că înregistrăm sintagme ca: limbajul beletristic, limbajul religios, limbajul ştiinţific, limbajul oficial (administrativ); de asemenea, cuvîntul limbaj îl regăsim şi în alte sintagme, cum ar fi: limbaj tehnico - profesional, limbaj argotic, limbaj îngrijit / neîngrijit, limbaj solemn, limbaj afectiv, limbaj al informaticii, limbaj de programare, limbajul florilor, limbajul animalelor etc.

Despre limbaj se vorbeşte şi în cazul comunicării primitive constatate la unele animale (albine, delfini, maimuţe etc.). De această dată nu se are în vedere nici facultatea umană şi nici vreun aspect al acesteia, ca urmare a concretizării ei prin limbă. Cu toate acestea, şi în acest caz există o capacitate, o aptitudine manifestată, care însă nu stă, ca în cazul omului, în raport cu raţiunea, ci stă în raport cu instinctul; această situaţie are ca rezultat faptul că, în vreme ce facultatea umană raţională se manifestă în forme specifice fiecărei comunităţi umane istoric constituite, aptitudinea animalică instinctivă are manifestare unică, ca limbă, şi, prin aceasta, este un fenomen biologic stereotip, fără istorie, în vreme ce limbajul uman se diferenţiază de la o comunitate la alta, prin limbi diferite, impregnîndu-se de particularismul şi de viaţa istorică a comunităţii. Numeroase alte diferenţe, cantitative şi calitative, fac imposibilă raportarea limbajului animal la cel uman, eventualele similitudini dintre ele fiind numai produsul întîmplării.

c. Cea de-a treia accepţie a termenului corespunde definiţiilor date de către specialiştii din domeniul lingvisticii generale. Astfel, pentru André Martinet ,,limbajul desemnează, de fapt, facultatea oamenilor de a se înţelege cu ajutorul semnelor vocale” Această definiţie a lui Martinet nu este decît o reformulare a unei definiţii mai vechi pe care o dăduse limbajului Ferdinand de Saussure. El considera limbajul ca fiind ,,ansamblul resurselor şi al procedeelor fiziologice şi psihice de care dispune omul pentru a putea vorbi”.

Reţinem din cele două definiţii o trăsătură fundamentală: semnele limbajului omenesc sînt, în primul rînd, orale şi au rămas vreme îndelungată astfel; cu alte cuvinte, limbajul are aspect vocal sau oral. Reţinem, de asemenea, faptul că limbajul este unul şi multiplu, adică este acelaşi la toţi indivizii, dar se realizează într-o infinitate de varietăţi. Putem spune că există atîtea limbaje diferite cîţi indivizi există sau că există un singur limbaj omenesc, identic la toţi indivizii vorbitori (identic în fondul său).

Limbajul este forma primară şi esenţială de a ieşi din sine şi de a fi pentru alţii; prin limbaj omul se diferenţiază de celelalte vietăţi, fără limbaj omul ar fi un mod imperfect de a fi. Limbajul este şi rămîne factorul principal pentru asocierea în familie şi în societate.

Preview document

Lingvistică și Filosofie - Pagina 1
Lingvistică și Filosofie - Pagina 2
Lingvistică și Filosofie - Pagina 3
Lingvistică și Filosofie - Pagina 4
Lingvistică și Filosofie - Pagina 5
Lingvistică și Filosofie - Pagina 6
Lingvistică și Filosofie - Pagina 7
Lingvistică și Filosofie - Pagina 8
Lingvistică și Filosofie - Pagina 9
Lingvistică și Filosofie - Pagina 10
Lingvistică și Filosofie - Pagina 11
Lingvistică și Filosofie - Pagina 12
Lingvistică și Filosofie - Pagina 13
Lingvistică și Filosofie - Pagina 14
Lingvistică și Filosofie - Pagina 15
Lingvistică și Filosofie - Pagina 16
Lingvistică și Filosofie - Pagina 17
Lingvistică și Filosofie - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Lingvistica si Filosofie.doc

Alții au mai descărcat și

Clasificarea morfologico-tipologică a limbilor - Clasificarea genealogică a limbilor lumii

1. Conceptul de tip lingvistic Clasificarea tipologică se realizează în baza asemănării structurale a limbilor, evidențiindu-se identitățile...

Morfologie

Substantivele care au o singura forma pentru a denumi atat functia de sex masculine cat si cea de sex feminine s n SUBST EPICENE. a) Subst cu...

Sintaxa

LRC SINTAXA Obiectul sintaxei l-a constituit cercetarea modului de segmentare lingvistica, a combinarilor de cuvinte in unitati comutabile. Prin...

Tonetica și Ortografie

Fonetica studiază producerea, transmiterea şi receptarea sune- telor, din care se articulează, din aproape In aproape, toate celelalte unităţi ale...

Lexicologie

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este...

Morfologie

Morfologia este partea gramaticii care cuprinde reguli privitoare la forma cuvintelor ii la modificările acesteia In vorbire ii In scriere. Este...

Literatura Veche

Perioada veche (1400-1780) C1. Cultura şi literatura română veche în limba slavonă 1. Preliminarii Stabilirea începuturilor unei culturi...

Metoda Studierii Literaturii

- alegerea subiectului sau a problematicii; - alcătuirea unui plan iniţial al lucrării; - stabilirea listei bibliografice; - cercetare...

Te-ar putea interesa și

Dificultăți de Traducere a Textelor Juridice din Engleză în Română

ADNOTARE Dificultăți de traducere a textelor juridice din engleză în română. Structura tezei. Teza cuprinde adnotări în limbile engleză și...

Adverbul - Clasa lexico-gramaticală eterogenă

Gramatica limbii române, ediţia a II-a (2005), semnalează că orice descriere gramaticală presupune stabilirea unui cadru în alcătuirea căruia o...

Metafora la Lucian Blaga

INTRODUCERE Metafora, considerată drept figură de stil prin excelenţă, se revelează ca fiind indispensabilă omului, «animal metaforizant» (cf....

Pragmatică

ÎNTRODUCERE Actualitatea temei. Dimensiunea intersubiectivă a comunicării se află în centrul dezbaterilor științifice cu referire la problema...

Filosofia Educatiei

MULTIPLE CHOICE 1.Obiectul de studiu al filosofiei este: a. cercetarea problemelor vietii sufletesti b. cercetarea lumii, ca totalitate c....

Tehnici de Comunicare in Asistenta Sociala

CAPITOLUL I INTRODUCERE ÎN TEORIA COMUNICĂRII 1.1. Limbajul Problematica limbajului este mult prea complexă pentru a putea fi tratată fie şi...

Istoria Filosofiei Moderne și Contemporane

1. Conceptul de modernitate şi trăsăturile sale distinctive Definim modernitatea ca fiind procesul istoric prin care a trecut cea mai mare parte...

Introducere în Antropologie

SISTEMUL ŞTIINŢELOR DESPRE OM O sintagmă precum “ştiinţe socio-umane “ este dominantă pentru o dimensiune expresivă a gândirii umane şi...

Ai nevoie de altceva?