Morfologia Limbii Române

Curs
9.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 132 în total
Cuvinte : 42881
Mărime: 203.17KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Domnita Tomescu

Extras din document

0. INTRODUCERE. NOŢIUNI DE GRAMATICĂ

0.1. Ce este gramatica ?

0.1.1. În sens foarte larg, gramatica este un sistem de organizare generală a cuvintelor unei limbi prin care se realizează comunicarea verbală. Gramatica se constituie ca un ansamblu sau cod de reguli privitoare la forma şi la modificările formale ale cuvintelor, precum şi la îmbinarea lor în enunţuri (propoziţii şi fraze). În acelaşi timp, termenul gramatică denumeşte disciplina lingvistică care studiază sistemul gramatical al limbii.

0.1.2. Domeniul gramaticii este circumscris diferit în funcţie de metodologia şi orientarea abordării gramaticale, fiind extins prin includerea în gramatică a formării cuvintelor (morfologia derivaţională), uneori, şi a fonologiei, lexicologiei sau fiind restrâns la sintaxă.

0.1.3. Ca disciplină lingvistică, gramatica a evoluat de-a lungul timpului în funcţie de concepţia şi obiectivele studiului limbii. Există mai multe tipuri de gramatici, diferite ca domeniu, concepţie şi metodologie, care pot fi sistematizate după următoarele criterii:

a) principiul stratificării şi periodicizării faptelor de limbă:

• gramatica istorică sau gramatica diacronică, interesată de problemele originii şi ale evoluţiei formelor şi categoriilor gramaticale din cele mai vechi timpuri până în prezent, bazată mai ales pe metoda comparativ-istorică de corelare a faptelor de limbă în momente succesive ale dezvoltării unei limbi;

• gramatica sincronică, preocupată de manifestările şi de tendinţele limbii actuale;

b) scopul demersului cognitiv:

• gramatica teoretică, care stabileşte principiile şi regulile de organizare şi de funcţionare a limbii, ca sistem de repere pentru cunoaşterea comunicării verbale;

• gramatica practică sau gramatica aplicată, privind manifestările concrete ale vorbirii, precum şi procesul de învăţare a limbii.

Nu se confundă cu analiza gramaticală, care este un ansamblu de procedee prin care un fapt de limbă este identificat şi caracterizat din punctul de vedere al conformităţii cu regulile gramaticii unei limbi.

c) nivelul abordării şi al prezentării faptelor de limbă:

• gramatica academică, gramatica universitară sau gramatica ştiinţifică, dedicată studiului complex şi aprofundat al structurii gramaticale al limbii cu metode riguroase, cu o terminologie adecvată;

• gramatica didactică sau şcolară, adecvată învăţării gradate a copilului; adecvate înţelegerii noţiunilor şi a regulilor gramaticale, prin metode simple,

d) obiectivele studiului gramatical al limbii:

• gramatica normativă, gramatica corectivă sau gramatica prescriptivă (numită figurat gramatica greşelilor sau gramatica erorilor), având ca scop stabilirea regulilor gramaticale de folosire corectă a limbii, fixarea normei gramaticale şi reperarea, explicarea şi corectarea abaterilor de la norma gramaticală;

• gramatica descriptivă, având ca scop prezentarea, pe cât se poate completă şi detaliată, a manifestărilor gramaticale ale limbii într-un moment istoric determinat;

e) domeniul lingvistic (limba sau limbile studiate):

• gramatica generală, inspirată de ideile raţionalismului francez din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, întruchipate de Grammmaire générale et raisonnée de Port-Royal (1660), având ca scop teoretizarea faptelor lingvistice dincolo de particularităţile limbilor naţionale, generalizarea unor concepte gramaticale care permit stabilirea principiilor comune tuturor limbilor; va fi dezvoltată creator în cadrul gramaticii moderne, structuraliste prin gramatica universală bazată pe universalii lingvistice (categorii, relaţii, tendinţe comune tuturor limbilor);

• gramatica comparată, care stabileşte asemănările şi deosebirile dintre două sau mai multe limbi; în cadrul gramaticii structurale, compararea a două limbi la diferite nivele ale organizării lor, pentru identificarea zonelor de contrast şi a celor de identitate a celor două structuri, este punctul de plecare al gramaticii contrastive.

f) metodologia studiului gramatical:

• gramatica analitică, având ca punct de plecare construcţia sintactică sau îmbinarea de cuvinte care alcătuieşte un text sau un corpus de propoziţii şi fraze dintr-o limbă, supuse unor segmentări succesive în vederea identificării şi caracterizării elementelor componente, inclusiv la nivelul formei lor (nivel paradigmatic);

• gramatica sintetică, având ca punct de plecare cuvintele unei limbi, ca unităţi de bază ale unui număr infinit de propoziţii şi fraze care pot fi generate printr-un sistem finit de reguli.

g) concepţia despre limbă:

• gramatica clasică sau gramatica tradiţională, care preia, în esenţă, conceptele şi sistematizările gramaticii latine, adaptându-le la specificul limbilor actuale;

• gramatica modernă care include:

- gramatica structurală sau structuralistă, bazată pe concepţia caracterului de sistem al limbii organizate într-o structură ale cărei elemente se identifică şi se definesc prin opoziţii specifice, precum şi a dihotomiilor: limbă – vorbire (dezvoltată de E. Coşeriu ca tip – sistem – normă –vorbire), invariantă – variantă, formă – substanţă; sintagmatic – paradigmatic, propunând noi tipuri de analiză: analiza în constituenţi imediaţi, analiza contextuală (distribuţională / distributivă şi combinatorie);

- gramatica poststructurală, care îşi propune procurarea unor modele de structurare şi de funcţionare a limbilor: gramatica generativă (generativ-transformaţională), gramatica cazului, GB (Government and Binding = guvernare şi Legare), gramatica funcţională, gramatica textului.

(Prezentarea gramaticilor structurale şi poststructurale face obiectul cursului opţional Gramatici moderne)

0. 2. Morfologie şi sintaxă

0.2.1. Gramatica are două părţi constitutive:

• morfologia, studiul cuvântului, ca formă;

• sintaxa, studiul enunţului, ca îmbinare de cuvinte.

Cele două ramuri ale gramaticii se află într-o strânsă interdependenţă: modificările de formă exprimă funcţii şi raporturi sintactice diferite, iar îmbinările de cuvinte pot contribui la realizarea unor categorii gramaticale ale unor părţi de vorbire.

Termenii morfologie (< grec. morfe „formă”) şi sintaxă (< grec. sintaxis „îmbinare”) au două sensuri, desemnând:

• forma cuvintelor care se organizează în vederea comunicării, respectiv, organizarea acestor forme într-o construcţie sau într-o structură de comunicare;

• studiul acestor manifestări ale limbii.

Reprezentând două aspecte diferite ale aceluiaşi fenomen: limba, ca mijloc de comunicare, morfologia şi sintaxa nu pot fi separate decât sub aspect didactic sau analitic. Termenul morfosintaxă, adoptat de gramatica modernă, reflectă adecvat unitatea celor două niveluri de manifestare, respectiv, de abordare a limbii.

Preview document

Morfologia Limbii Române - Pagina 1
Morfologia Limbii Române - Pagina 2
Morfologia Limbii Române - Pagina 3
Morfologia Limbii Române - Pagina 4
Morfologia Limbii Române - Pagina 5
Morfologia Limbii Române - Pagina 6
Morfologia Limbii Române - Pagina 7
Morfologia Limbii Române - Pagina 8
Morfologia Limbii Române - Pagina 9
Morfologia Limbii Române - Pagina 10
Morfologia Limbii Române - Pagina 11
Morfologia Limbii Române - Pagina 12
Morfologia Limbii Române - Pagina 13
Morfologia Limbii Române - Pagina 14
Morfologia Limbii Române - Pagina 15
Morfologia Limbii Române - Pagina 16
Morfologia Limbii Române - Pagina 17
Morfologia Limbii Române - Pagina 18
Morfologia Limbii Române - Pagina 19
Morfologia Limbii Române - Pagina 20
Morfologia Limbii Române - Pagina 21
Morfologia Limbii Române - Pagina 22
Morfologia Limbii Române - Pagina 23
Morfologia Limbii Române - Pagina 24
Morfologia Limbii Române - Pagina 25
Morfologia Limbii Române - Pagina 26
Morfologia Limbii Române - Pagina 27
Morfologia Limbii Române - Pagina 28
Morfologia Limbii Române - Pagina 29
Morfologia Limbii Române - Pagina 30
Morfologia Limbii Române - Pagina 31
Morfologia Limbii Române - Pagina 32
Morfologia Limbii Române - Pagina 33
Morfologia Limbii Române - Pagina 34
Morfologia Limbii Române - Pagina 35
Morfologia Limbii Române - Pagina 36
Morfologia Limbii Române - Pagina 37
Morfologia Limbii Române - Pagina 38
Morfologia Limbii Române - Pagina 39
Morfologia Limbii Române - Pagina 40
Morfologia Limbii Române - Pagina 41
Morfologia Limbii Române - Pagina 42
Morfologia Limbii Române - Pagina 43
Morfologia Limbii Române - Pagina 44
Morfologia Limbii Române - Pagina 45
Morfologia Limbii Române - Pagina 46
Morfologia Limbii Române - Pagina 47
Morfologia Limbii Române - Pagina 48
Morfologia Limbii Române - Pagina 49
Morfologia Limbii Române - Pagina 50
Morfologia Limbii Române - Pagina 51
Morfologia Limbii Române - Pagina 52
Morfologia Limbii Române - Pagina 53
Morfologia Limbii Române - Pagina 54
Morfologia Limbii Române - Pagina 55
Morfologia Limbii Române - Pagina 56
Morfologia Limbii Române - Pagina 57
Morfologia Limbii Române - Pagina 58
Morfologia Limbii Române - Pagina 59
Morfologia Limbii Române - Pagina 60
Morfologia Limbii Române - Pagina 61
Morfologia Limbii Române - Pagina 62
Morfologia Limbii Române - Pagina 63
Morfologia Limbii Române - Pagina 64
Morfologia Limbii Române - Pagina 65
Morfologia Limbii Române - Pagina 66
Morfologia Limbii Române - Pagina 67
Morfologia Limbii Române - Pagina 68
Morfologia Limbii Române - Pagina 69
Morfologia Limbii Române - Pagina 70
Morfologia Limbii Române - Pagina 71
Morfologia Limbii Române - Pagina 72
Morfologia Limbii Române - Pagina 73
Morfologia Limbii Române - Pagina 74
Morfologia Limbii Române - Pagina 75
Morfologia Limbii Române - Pagina 76
Morfologia Limbii Române - Pagina 77
Morfologia Limbii Române - Pagina 78
Morfologia Limbii Române - Pagina 79
Morfologia Limbii Române - Pagina 80
Morfologia Limbii Române - Pagina 81
Morfologia Limbii Române - Pagina 82
Morfologia Limbii Române - Pagina 83
Morfologia Limbii Române - Pagina 84
Morfologia Limbii Române - Pagina 85
Morfologia Limbii Române - Pagina 86
Morfologia Limbii Române - Pagina 87
Morfologia Limbii Române - Pagina 88
Morfologia Limbii Române - Pagina 89
Morfologia Limbii Române - Pagina 90
Morfologia Limbii Române - Pagina 91
Morfologia Limbii Române - Pagina 92
Morfologia Limbii Române - Pagina 93
Morfologia Limbii Române - Pagina 94
Morfologia Limbii Române - Pagina 95
Morfologia Limbii Române - Pagina 96
Morfologia Limbii Române - Pagina 97
Morfologia Limbii Române - Pagina 98
Morfologia Limbii Române - Pagina 99
Morfologia Limbii Române - Pagina 100
Morfologia Limbii Române - Pagina 101
Morfologia Limbii Române - Pagina 102
Morfologia Limbii Române - Pagina 103
Morfologia Limbii Române - Pagina 104
Morfologia Limbii Române - Pagina 105
Morfologia Limbii Române - Pagina 106
Morfologia Limbii Române - Pagina 107
Morfologia Limbii Române - Pagina 108
Morfologia Limbii Române - Pagina 109
Morfologia Limbii Române - Pagina 110
Morfologia Limbii Române - Pagina 111
Morfologia Limbii Române - Pagina 112
Morfologia Limbii Române - Pagina 113
Morfologia Limbii Române - Pagina 114
Morfologia Limbii Române - Pagina 115
Morfologia Limbii Române - Pagina 116
Morfologia Limbii Române - Pagina 117
Morfologia Limbii Române - Pagina 118
Morfologia Limbii Române - Pagina 119
Morfologia Limbii Române - Pagina 120
Morfologia Limbii Române - Pagina 121
Morfologia Limbii Române - Pagina 122
Morfologia Limbii Române - Pagina 123
Morfologia Limbii Române - Pagina 124
Morfologia Limbii Române - Pagina 125
Morfologia Limbii Române - Pagina 126
Morfologia Limbii Române - Pagina 127
Morfologia Limbii Române - Pagina 128
Morfologia Limbii Române - Pagina 129
Morfologia Limbii Române - Pagina 130
Morfologia Limbii Române - Pagina 131
Morfologia Limbii Române - Pagina 132
Morfologia Limbii Române - Pagina 133
Morfologia Limbii Române - Pagina 134

Conținut arhivă zip

  • Morfologia Limbii Romane.doc

Alții au mai descărcat și

Neologismele în Limba Română Contemporană

Introducere Limba română, a carei amplitudine vocală este evidentă, se află într-un permanent proces de internaţionalizare, la care sunt supuse,...

Diateza in Limba Romana

ARGUMENT Lucrarea de faţă are ca obiect un aspect controversat al gramaticii limbii române, şi anume, problema categoriei gramaticale a diatezei,...

Cuvinte - Lexicologie si Semantica

Termenul de „cuvânt” provine din grecescul „lexis” şi reprezintă unitatea dintre sens şi complexul sonor. Oricare ar fi timpul şi împrejurările,...

Clasificarea morfologico-tipologică a limbilor - Clasificarea genealogică a limbilor lumii

1. Conceptul de tip lingvistic Clasificarea tipologică se realizează în baza asemănării structurale a limbilor, evidențiindu-se identitățile...

Tendințe ale limbii române actuale

În sistemul lingvistic al unei ţări un rol deosebit de important îl are limba literară, „ipostaza cea mai îngrijită a limbii întregului popor”,...

Lesson Plan - World Class, Longman

-School : no. 10 Bacau -Teacher Level : beginners -Time : 50’ -Grade : 5th -Textbook: World Class, Longman -Lesson: Following people...

Morfologie

Morfologia este partea gramaticii care cuprinde reguli privitoare la forma cuvintelor ii la modificările acesteia In vorbire ii In scriere. Este...

Limba Romana Contemporana

Clasa pronumelui Flexionar, pronumele tine de clasa numelui, cazul fiind elementul care permite aceasta încadrare. Categoria gramaticala a cazului...

Te-ar putea interesa și

Elemente de relație la nivelul propoziției și al frazei - O viziune integralistă în lecțiile de limba și literatura română în gimnaziu

ARGUMENT Limba română a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimul timp datorită transformărilor majore ale societății românești. Într-o societate „a...

Îmbogățirea Vocabularului Preșcolarilor prin Activități de Educare a Limbajului

CAPITOLUL I Motivaţia alegerii temei În învăţământul românesc de toate gradele, dar în special în învăţământul preşcolar studiul lexical merită o...

Țiganii

Introducere 1.Tema cercetarii: -Minoritatea etnica a rromilor din România 2. Motivatia: Mi-am ales acesta tema deoarec rromii ma interesau...

Contribuții la Studierea Lexicului Neologic

Introducere În perioada actuală, observăm o explozie informaţională, privind cultura, economia, tehnica, politica etc. De aici apare necesitatea...

Problema minorităților etnice din România

Introducere Minorităţile etnice au reprezentat întotdeauna un procent semnificativ din populaţia României. În anul 1930, populaţia României Mari...

Influența limbii ruse în Basarabia

INTRODUCERE Timp de un secol, noi, românii din Basarabia, am fost într-o permanentă luptă pentru păstrarea identităţii noastre naționale, fiind...

Minoritatea Rromilor din România

Introducere Romii au reprezentat întotdeauna o comunitate cu o cultura originală și cu o strategie de viață de tip simbiotic (arta de a asocia...

Lingvistică Comparată

1. Limba latina – origine si evolutie Latina este limba vorbita in antichitate in statul roman, care, la inceputul secolului al II-lea e. n., la...

Ai nevoie de altceva?