Morfologie

Curs
9.6/10 (5 voturi)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 143 în total
Cuvinte : 37803
Mărime: 503.92KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Elena Silvestru

Extras din document

Morfologia este partea gramaticii care cuprinde reguli privitoare la forma cuvintelor ii la modificările acesteia In vorbire ii In scriere. Este compartimentul limbii cu cea mai complexă sistematizare, iar structura morfologică este partea cea mai stabilă a unei limbi.

Noţiuni generale

Studiul morfologiei este organizat In clase lexico-gramaticale numite părţi de vorbire, caracterizate prin anumite trăsături generale, formale ii de conţinut ii care se definesc pe baza a trei criterii: criteriul semantic, morfologic ii sintactic. Aceste criterii se regăsesc In definiţiile clasice ale părţilor de vorbire, In care se arată ce exprimă clasa respectivă (sensul lexical), caracteristicile de formă (flexiunea In raport cu diverse categorii gramaticale) ii funcţiile sintactice ale cuvintelor, rolul acestora Intr-un enunţ. Din definiţiile unor părţi de vorbire poate lipsi sensul lexical (este vorba de cuvintele asemantice: prepoziţia ii conjuncţia) sau funcţia sintactică (la substantiv, pronume,

numeral, verb, unde acestea sunt multiple ii mai mult sau mai puţin

specifice); singurul element constant In definirea părţilor de vorbire este cel morfologic, care se referă la modificarea structurii cuvintelor, adică la flexiune.

In gramaticile româneiti sunt Inregistrate zece părţi de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia şi interjecţia (unii specialiiti con- testă articolului ii numeralului acest statut). Dintre acestea, primele iase se grupează In categoria cuvintelor flexibile, adică pot prezenta modificări formale, ultimele patru In cea a cuvintelor neflexibile, cu menţiunea că adverbul ocupă o poziţie intermediară, deoarece cunoaite categoria gramaticală a comparaţiei, prin care se apropie de cuvintele flexibile, dar variaţiile In raport cu această categorie sunt exprimate perifrastic, prin urmare forma cuvântului rămâne nemodificată.

Flexiunea primelor patru părţi de vorbire (substantiv, articol, adjectiv, numeral) se numeite flexiune nominală sau declinare, pro- numele are un tip propriu de flexiune, pronominală, foarte apropiată de cea nominală prin unele categorii comune; verbul, care se deosebeite radical de celelalte părţi de vorbire flexibile, are o flexiune verbală, cunoscută sub numele de conjugare.

Criteriul semantic priveite semnificaţia generală a unei clase de cuvinte ii Imparte părţile de vorbire In două categorii: cuvinte autosemantice, care exprimă noţiuni, obiecte, circumstanţe ii pot fi părţi de propoziţie (substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, interjecţia) ii cuvinte asemantice, care nu denumesc ceva din realitate, dar stabilesc raporturi Intre cuvinte sau Intre propoziţii, au rol de cuvinte ajutătoare sau instrumente gramaticale (articolul, prepoziţia, conjuncţia).

Cuvintele cu sens lexical de sine stătător sau autosemantice au un inventar bogat, deschis, supus Innoirii atât prin Imprumuturi, cât ii prin formaţii interne (este vorba mai ales de substantive, adjective,

verbe), pe când cuvintele asemantice (articolul, prepoziţia, conjuncţia,

unele adverbe de mod) au un inventar restrâns, Inchis, stabil, cu caracter abstract ii preponderent gramatical.

Criteriul sintactic are In vedere funcţiile sintactice Indeplinite de părţile de vorbire In propoziţie. Se disting astfel: părţi de vorbire apte de a Indeplini o funcţie sintactică proprie (substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul ii adverbul) ii cuvinte care nu repre- zintă unităţi sintactice (nu funcţionează ca părţi de propoziţie), ci ajută la exprimarea funcţiilor sintactice, ca elemente de relaţie In propoziţie ii In frază (prepoziţia, conjuncţia, articolul, interjecţiile ii unele adverbe).

Din asocierea celor trei criterii rezultă cele zece părţi de vorbire menţionate, cu precizarea că mulţi gramaticieni contestă calitatea de parte de vorbire distinctă a articolului ii a numeralului. Articolul hotărât ii articolul nehotărât sunt considerate morfeme, cu rol similar desinenţelor, exprimând determinarea, iar numeralul este considerat o

clasă de cuvinte foarte eterogenă din punct de vedere gramatical, care

nu are funcţii sintactice proprii, ci se foloseite de valoarea altor părţi de vorbire (adverbe, adjective sau substantive), iar trăsăturile sale morfologice ii caracteristica semantică (exprimă o cantitate numerică definită) se Intâlnesc ii la cuvinte aparţinând altor părţi de vorbire.

Intre părţile de vorbire nu există o graniţă precisă, fiind posibile treceri de la o parte de vorbire la alta prin procedeul numit

conversiune sau schimbarea valorii gramaticale, transpoziţie lexico-gramaticală, derivare improprie etc. Acest transfer dintr-o parte de vorbire In alta se realizează fără modificări ale formei cuvintelor, cu exemplificări In cele ce urmează: substantiv devenit prepoziţie: ,A reucit graţie talentului său”, substantiv devenit adverb:

,Vara călătorecte mult”, ,Doarme buştean”, ,Singur cuc”, pronume relativ-interogativ devenit adverb: ,,e frumos!”, adverb devenit adjectiv: ,Un domn bine”, ,Un aşa afront”, prepoziţie devenită conjuncţie: ,El cu ea formează un cuplu reucit”, numeral devenit adverb: ,,ntâi ascultă, după aceea vorbecte” etc.

Prin articulare, practic, orice parte de vorbire poate fi substanti-

vată: ,,lbastrul de Voroneţ”, ,Eul din noi”, ,Zecele primit la examen l-a făcut fericit”, ,Plimbatul de dimineaţă”, ,Binele făcut nu se uită ucor”, ,A subliniat un pe din text”, ,E un dar la mifloc”, ,Oful nostru dintotdeauna”. Multe părţi de vorbire devin foarte adesea adjective: artist cetăţean, femeie cosmonaut, băiatul acesta, a sa mamă, prima iubire, om instruit, rană sângerândă, o asemenea faptă etc.

Interjecţii provenite din substantiv la cazul vocativ: Doamne!, mamă!, soro!, nene!, dom’le!; din verbe la modul imperativ: uite!, păzea!; din numeral (argotic): case!

Trecerile de la o parte de vorbire la alta pot fi uneori doar ocazionale sau limitate contextual. De exemplu, adverbul binicor devine substantiv numai In locuţiunea: cu binicorul, după cum adjectivul ii adverbul clar este substantiv doar In clar de lună.

Preview document

Morfologie - Pagina 1
Morfologie - Pagina 2
Morfologie - Pagina 3
Morfologie - Pagina 4
Morfologie - Pagina 5
Morfologie - Pagina 6
Morfologie - Pagina 7
Morfologie - Pagina 8
Morfologie - Pagina 9
Morfologie - Pagina 10
Morfologie - Pagina 11
Morfologie - Pagina 12
Morfologie - Pagina 13
Morfologie - Pagina 14
Morfologie - Pagina 15
Morfologie - Pagina 16
Morfologie - Pagina 17
Morfologie - Pagina 18
Morfologie - Pagina 19
Morfologie - Pagina 20
Morfologie - Pagina 21
Morfologie - Pagina 22
Morfologie - Pagina 23
Morfologie - Pagina 24
Morfologie - Pagina 25
Morfologie - Pagina 26
Morfologie - Pagina 27
Morfologie - Pagina 28
Morfologie - Pagina 29
Morfologie - Pagina 30
Morfologie - Pagina 31
Morfologie - Pagina 32
Morfologie - Pagina 33
Morfologie - Pagina 34
Morfologie - Pagina 35
Morfologie - Pagina 36
Morfologie - Pagina 37
Morfologie - Pagina 38
Morfologie - Pagina 39
Morfologie - Pagina 40
Morfologie - Pagina 41
Morfologie - Pagina 42
Morfologie - Pagina 43
Morfologie - Pagina 44
Morfologie - Pagina 45
Morfologie - Pagina 46
Morfologie - Pagina 47
Morfologie - Pagina 48
Morfologie - Pagina 49
Morfologie - Pagina 50
Morfologie - Pagina 51
Morfologie - Pagina 52
Morfologie - Pagina 53
Morfologie - Pagina 54
Morfologie - Pagina 55
Morfologie - Pagina 56
Morfologie - Pagina 57
Morfologie - Pagina 58
Morfologie - Pagina 59
Morfologie - Pagina 60
Morfologie - Pagina 61
Morfologie - Pagina 62
Morfologie - Pagina 63
Morfologie - Pagina 64
Morfologie - Pagina 65
Morfologie - Pagina 66
Morfologie - Pagina 67
Morfologie - Pagina 68
Morfologie - Pagina 69
Morfologie - Pagina 70
Morfologie - Pagina 71
Morfologie - Pagina 72
Morfologie - Pagina 73
Morfologie - Pagina 74
Morfologie - Pagina 75
Morfologie - Pagina 76
Morfologie - Pagina 77
Morfologie - Pagina 78
Morfologie - Pagina 79
Morfologie - Pagina 80
Morfologie - Pagina 81
Morfologie - Pagina 82
Morfologie - Pagina 83
Morfologie - Pagina 84
Morfologie - Pagina 85
Morfologie - Pagina 86
Morfologie - Pagina 87
Morfologie - Pagina 88
Morfologie - Pagina 89
Morfologie - Pagina 90
Morfologie - Pagina 91
Morfologie - Pagina 92
Morfologie - Pagina 93
Morfologie - Pagina 94
Morfologie - Pagina 95
Morfologie - Pagina 96
Morfologie - Pagina 97
Morfologie - Pagina 98
Morfologie - Pagina 99
Morfologie - Pagina 100
Morfologie - Pagina 101
Morfologie - Pagina 102
Morfologie - Pagina 103
Morfologie - Pagina 104
Morfologie - Pagina 105
Morfologie - Pagina 106
Morfologie - Pagina 107
Morfologie - Pagina 108
Morfologie - Pagina 109
Morfologie - Pagina 110
Morfologie - Pagina 111
Morfologie - Pagina 112
Morfologie - Pagina 113
Morfologie - Pagina 114
Morfologie - Pagina 115
Morfologie - Pagina 116
Morfologie - Pagina 117
Morfologie - Pagina 118
Morfologie - Pagina 119
Morfologie - Pagina 120
Morfologie - Pagina 121
Morfologie - Pagina 122
Morfologie - Pagina 123
Morfologie - Pagina 124
Morfologie - Pagina 125
Morfologie - Pagina 126
Morfologie - Pagina 127
Morfologie - Pagina 128
Morfologie - Pagina 129
Morfologie - Pagina 130
Morfologie - Pagina 131
Morfologie - Pagina 132
Morfologie - Pagina 133
Morfologie - Pagina 134
Morfologie - Pagina 135
Morfologie - Pagina 136
Morfologie - Pagina 137
Morfologie - Pagina 138
Morfologie - Pagina 139
Morfologie - Pagina 140
Morfologie - Pagina 141
Morfologie - Pagina 142
Morfologie - Pagina 143

Conținut arhivă zip

  • Morfologie.doc

Alții au mai descărcat și

Simbolismul bacovian

INTRODUCERE Actualitatea temei. Vreme îndelungată simbolismul a fost perceput în poezia română în plan general, într-un orizont mai relaxat, fără...

Argoul printre tineri

Introducere Se știe că limba constituie cea mai desăvȃrșită creație a geniului uman. Cu ajutorul acesteia, fiecare individ a reușit să domine...

Diateză în limba română

ARGUMENT Lucrarea de faţă are ca obiect un aspect controversat al gramaticii limbii române, şi anume, problema categoriei gramaticale a diatezei,...

Aspectul Stilistic al Faptelor de Limbă la Nivel Lexical

Introducere Motto: “Stilul nu este ingredientul târziu al idei, ci fratele ei geamăn”. Actualitatea temei În realizarea acestei teze ne vom...

Formule estetice moderne în opera lui Camil Petrescu

ARGUMENT Crearea unei opere bogate în conţinut variat şi plină de mister a fost motivul pentru care ne-am simţit atraşi de Camil Petrescu şi în...

Frazeologie

Introducere Coşeriu afirma că „imperativul categoric al culturii, ca ştiinţă, ca artă, este acela de a nu face concesii unui subiect particular,...

Clasificarea morfologico-tipologică a limbilor - Clasificarea genealogică a limbilor lumii

1. Conceptul de tip lingvistic Clasificarea tipologică se realizează în baza asemănării structurale a limbilor, evidențiindu-se identitățile...

Tipuri de personaje feminine în romanele Hortensiei Papdat-Bengescu

Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut la Ivești, reședința de plasă a satului Bucești, la 8 decembrie 1876 . Mama sa, Zoe Ștefănescu, provenea...

Te-ar putea interesa și

Analiza morfologică și sintactică a unor texte vechi

ARGUMENT În centrul lucrării de față se află analiza morfologică și sintactică. Așezarea pe primul plan a analizei gramaticale izvorăște din...

Studii privind influența amestecului nutritiv asupra unor caractere morfologice ale plantelor la unele specii legumicole ornamentale

INTRODUCERE Noțiunea de grădină ornamentală nu este o idee nouă, legumele au constituit întotdeauna un element de atracție, ele fiind luate în...

Greșeli privind morfologia și sintaxă folosite în audiovizual

Libertatea de exprimare în cazul presei profesate într-un spaţiu democratic, România după 1990, a reprezentat tentaţia abdicării de la folosirea...

Tipuri morfologice și structurale de frunze (paralela între dicotiledonate și monocotiledonate)

1. Introducere Frunza sau folium este organul vegetativ al plantelor ce se formează din muguri vegetativi sau micști. La majoritatea plantelor...

Caracterizarea morfologică a solurilor din zona de domiciliu

DENUMIRE: Aluviosol proxicalcaric, mezogleic, argilolutos / argilolutos dezvoltat pe materiale fluviatile argilolutoase, carbonatice, arabil....

Morfologia și Anatomia Florii la Angiosperme

Introducere Importanta cultivarii florilor decurge in primul rand din nevoia permanenta de frumos a omului. Dintotdeauna omul s-a simtit atras de...

Elemente de Morfologie

1.Generalitati Morfologia matematica (in limba greaca morphos=forma, logos=stiinta, deci stiinta formelor) consta intr-o abordare bazata pe forma,...

Caracteristicile Morfologice Interne ale Fructelor Utilizate la Caracterizarea și Descrierea Soiurilor

DEFINITIE,TERMINOLOGIE Pomicultura este o ramura a stiintelor agricole si ,in acelasi timp,unul dintre principalele sectoare ale productiei...

Ai nevoie de altceva?