Sintaxa

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Sintaxa.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor: GG Neamtu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Filologie

Extras din document

LRC SINTAXA

Obiectul sintaxei l-a constituit cercetarea modului de segmentare lingvistica, a combinarilor de cuvinte in unitati comutabile. Prin sintaxa cuvintele trec din ipostaza de dictionar si mecanica in cea dinamica sau comunicativa, creatoare si logica. Trecerea cuvintelor in aceasta ipostaza se realizeaza prin si datorita relatiilor sintactice. Una si aceeasi unitate ca expresie si continut nu poate aparea la doua nivele. Accidental pot aparea unitati identice de expresie dar cu inteles diferit, fenomen numit traspozitie. Exemplu: O ca fonem, morfem, lexem, enunt.

1. aspectul comunicativ – predicativ, asertiv, enuntiativ. Unitatea de baza e enuntul, considerat ca unitate cumonicativa finit.

2. relatia sintactica: e evaluata ca entitate de sine statatoare- semn lingvistic dotat obiectiv cu o epresie si un continut. De la relatie emana organizarea structurala a lexemelor ca termen. Termenii isi gasesc locul in cadrul sintagmelor.

Sintagma e unitatea relationala a sintaxei – unica unitate si minimala si maximala. Aceasta abordare o numim sintaxa relationala neo-traditionala.

Pronumele demonstrativ semi-independent – in grupurile demonstrative: cel ce, cei care. Cand este centru sau cap de grup in elipsa substantivului caruia ii preia atributiile indiferent de ce clasa de cuvant este urmat.: adjectiv: cei harnici, numeral: cei dintai, subst cu prep: cei din deal; vb: cele privind darea de seama; adverb: cel de acolo.

In lipsa subst, indiferent de partea de vb care il urmeaza, avem [pronume semi-independent; avem adj pron semiindependent in restul situatiilor.

NOTA:

1. cel, cea... din structura subst proprii compuse este tot un adj demonstrativ dar odata situat in cuvantul compus, nu se mai analizeaza

2. cel, cea... din superlativul relatival adjectival este fundamental tot pronume dem semiind sau adj dem semiind care cumuleaza si un rol special in realizarea acestui grad de comparatie dubland prononimal sau adjectival un substantiv

3. cel... invariabil din strcutura super-relativa la adv nu este pronume dem nici adj dem ci are valoare adverbiala

Orice fraza e un enunt.

Parametrii enuntului:

- enuntul e de sine statator – poate fi inteles fara alte adaugiri

- autonomia comunicarii nub este una absoluta, ci adesea limitata de semantica. Asemenea componente insuficiente sematic-lexical apartin clasei sunstitutelor

- exemplu: Atunci au parasit toti sala: pentru intelegerea componentei atunci e nevoie de un context lingvistic ceva mai larg.

- Enunturile nestructurate care se reduc la adverbe de afirmatii si negatii. Aceste adv nu pot si intelese fara cunoasterea enuntului anterior si sunt date ca raspuns la o propozitie interogativa directa totala.

Integritatea structurala consta in caracterul complet al enuntului, adica in prezenta tuturor componentelor strctural necesare. Deosebim

- o integritate structurala absoluta: ion merge la piata

- o integritate relativa

ENUNTUL

Este un „dat” initial asupra caruia se face analiza si este acceptat de la sine ca unitate de baza in sintaxa. DEFINITIE: prin enunt se intelege o secventa fonica limitata prin pauze, caracterizata printr-un contur intonational si functie comunicativa. NOTA: definitia data are in vedere codul oral de comunicare. Prin raportare la acest aspect comunicarea scrisa e una derivata. Marcarea trasaturilor suprasegmentale se fac prin semnele de punctuatie. Marcarea conturului intonational se face prin aceleasi semne de punctuatie aparute in limba romana o singura data la sfarsitul enuntului.

Prin raportarea la conceptele traditionale de propozitie si fraza, enuntul este un termen vehicul oarecum supraordonat: este o propozitie exclusiv principala independenta (porpozitiile integrate in fraze nu constituie enunturi, ci fragmente de enunturi); enuntul este o fraza indiferet de numarul de propozitii care o alcatuiesc si organizarea ei strcturale obligatorii in enunt nu sunt exprimate dar sunt usor recuperabile prin subintelegeri; un enunt are un singur contur intonational care este in corespondenta cu finalitatea comunicativa a enuntului. Intonatia este un component supra-segmental. Accidental, un ennunt poate avea 2 contururi intonationale. De regula al doilea contur este rezultatul suprimarii unui cuvant de informare in urma careia o interogativa indirecta devine interogativa directa.

Concluzii:

- enuntul poate fi acceptat ca unitate a nivelului sintactic doar in plan comunicativ

- nefiind nici definit nici delimitat in plan relational – enuntul nu e unitate relationala

- unul si acelasi segment de vorbire in functie de sistemul de referinta poate functiona fie ca enunt sau fragment de enunt

PROPOZITII INTEROGATIVE

Potrivit finalitatii comunicative avem 2 tipuri de propozitii: enuntiativa si interogativa. Propozitiile interogative permit 2 clasificari simultane:

- dupa expresia interogatiei – directe si indirecte

- dupa continutul interogatiei – totale si partiale

Interogativa directa:

- totala – are ca obiect predicatul porpozitiei si prin acesta continutul intregii propozitii. Se caracterizeaza prin: lipsa unui cuvant interogativ specializat, curba intonationala ascendenta, raspunsul este de tip da/nu

- partiala – are ca obiect alt component al propozitiei, inclusiv subiectul. Se caracterizeaza prin: cuvinte interogative specializate. Curba intonationala descendenta; raspunsul ocupa pozitia sintactica a cuvintelor interogative din intrebare

OBSERVATIE: interogativele directe sunt ca inteles numai propozitii principale

Interogativa indirecta:

- formuleaza intrebarea indirect prin intermediul unor cuvinte – semnal din propozitia regenta care avertizeaza prin continutul lor interogativ ca propozitia de dupa ele nu comunica info ci solicita info, ca trebuie inteleasa ca interogatie.

Cuvinte semnal uzuale: a intreba, a interoga, chestiona, zice, spune, intrebare, chestiune, problema.

Calitatea acestor cuvinte de a avertiza asupra continutului interogativ al propozitiei e diferit de la unul la altul. La cele mai multe aceasta calitate se fortifica prin folosirea in anumite contexte ce gravioteaza in spatiul logic al intrebarii.

Caracterul interogativ al acestor propozitii nu este marcat intonational, ci enuntiativ. Toate interogatiile indirecte sunt ca inteles propozitii secundare iar dpdv functional sunt prop subordonate necircumstantiale. La fel ca interogatiile directe si cele indirecte se clasifica dupa obiectul interogatiei

- indirecta totala: introdusa prin „daca”

- indirecta partiala: introdusa prin cuvinte interogative relative specializate, aceleasi cu interogativele propriu-zise

Fisiere in arhiva (1):

  • Sintaxa.doc

Alte informatii

facultatea de litere, Cluj-Napoca