Subdialectul Banatean

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Subdialectul Banatean.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor: Ionel Apostolatu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Filologie, Romana

Extras din document

Morfosintaxa

1. Substantivul

O serie de modificari fonetice, impuse de rostirea dura a unor consoane, duc la neutralizarea opozitiei de numar la unele substantive cu pluralul în e sau [iÙ]: uo caÛsa / doua caÛsa; uo fruòndÛa / doua fruòndÛa; uò mos / doi mos. Neutralizarea opozitiei de numar poate fi determinata si de prezenta lui [iÙ], element palatal asilabic la finalul unor substantive derivate cu sufixele –ar, -er, -tor: uò muoraÛri` / doi muoraÛri`; uò vînatuoÛri` / doi vînatuoÛri`.

O serie de substantive prezinta un alt gen decât cel din limba literara: un creang, un grop, o fluiera, o catuna, un sluga etc.

Unele substantive cunosc doua, chiar trei forme diferite de singular: nara / nare; funingina / funingine; pulpa / pulpe / pulpie; viezur / viezure; iepur / iepure; flutur / fluture; arama / arame. S-au înregistrat, de asemenea, formele arhaice de singular nor(u) si sor(u) (pentru „nora” si „sora”).

Se conserva flectivul -eaua caracteristic substantivelor feminine mostenite, terminate în –lla: cateaua (catella), maseaua (maxilla), margeaua (margella), steaua (stella) etc.

În unele arii, substantivele feminine de decl. I pastreaza pluralul în –e, acolo unde limba literara are des. -i: limbe, crenge, barbe.

Ca o reactie la neutralizarea opozitiei de numar cauzata de rostirea dura a unor consoane, în unele zone substantivele feminine de decl. I au des. ø: budÛ (buza), frundÛ (frunza), pupaz (pupaza), scort (scoarta), furchit (furchita). În felul acesta, se schimba si încadrarea în gen.

Se cunosc mai multe tipuri de genitiv–dativ analitic, realizate cu ajutorul prepozitiilor la, de la si de (în forme specifice): îòmprejuÛr  caÛsa, caÛsî> la uoÜÛmeD, cuoÜÛda i la saÛpa, sau cu ajutorul articolului hotarât proclitic (forma scurta) lu: maÛrsu lu mireaÛsa, o spus lu taÛta, i-o dat lu faÛta etc. Dativul analitic se mai construieste si cu prepozitia catre, mai ales daca verbul regent este a zice: o dÛîs catra orta[.

Este prezent vocativul în -o: neico!, uico!, tato!, Ilio!, mamo!, Mario!

2. Articolul

Articolul posesiv are, ca si în subdialectul moldovean, o singura forma: a.

Articolul demonstrativ are, ca în subdialectul muntean, formele: al, a, ai, ale (cu variante: al, hal, ha, hei, hai, ale, hle, le): baiatul al (al, hal) mare; fata a (ha) mica; baietii ai (ai, hei, hai) mari; fetele ale (ale, hele, ele) mi[.

3. Pronumele si adjectivele pronominale

Pronumele personal de persoana I în dativ neaccentuat (conjunct proclitic) are forma m-: m-o muriÛt fraÛi>i, m-o spus maÛma.

În sudul Banatului, dupa forma de participiu a perfectului compus se produce reluarea pronumelui personal forma neaccentuata în Ac.: m-o auzîtu-ma, te-ai dusu-te, v-ati suparatu-va, s-or dusu-sa etc.

Demonstrativele au forme asemanatoare cu cele din subdialectul muntean: asta, asta, astia, astea (de apropiere); ala, aia, aia, alea (de departare), cu diferite variante (ala, hestia, helea, ahala, ahaia etc.).

Genitiv-dativul pronumelor demonstrative prezinta accentuarea veche, paroxitona: altóra, astúia, alóra, alúia etc.

Dintre pronumele nehotarâte si negative, sunt specifice subdialectului banatean formele: aÛlta [ „altceva”, macaÛr [iDi „oricine”, macaÛr [ „orice”, tot naÛtu „fiecare”, niÛma „nimeni”.

4. Numeralul

Se pastreaza forma arhaica a numeralelor cardinale duáua si nuáua.

Articolul genitival din structura numeralului ordinal este invariabil: a doilea, a treilea etc.

Cu valoare de numeral adverbial se foloseste frecvent forma aldaoara („a doua oara”).

Fisiere in arhiva (1):

  • Subdialectul Banatean.doc