Toate cursurile din domeniul Filosofie

  • Introducere in Filozofia Moralei

    1. OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA ETICII 1.1. Precizări terminologice Etimologic termenul etică provine din grecescul ethos, care originar era polisemantic. Dintre multiplele sale semnificaţii cele mai importante pentru domeniul care ne interesează sunt obicei sau datină şi obişnuinţă. Termenul morală provine din latinescul mos – mores, care originar însemna tot obicei sau datină şi obişnuinţă. Deci la origine cei doi termeni – unul grecesc şi altul latinesc – aveau aproximativ aceleaşi...

  • Introducere in Filosofie

    1.1 Ce este filosofia. Încercări de definire a filosofiei Apărută din nevoia de teoretizare a diverselor răspunsuri la marile probleme ale existenţei în general şi ale existenţei umane în special, filosofia sa conturat ca mod distinct de gândire şi ca domeniu specializat al culturii, delimitânduse de alte tipuri de „reconstrucţie ” a lumii (mistic, religios, artistic, ştiinţific), acum aproximativ 3000 de ani, în sec. XIX î.e.n. în China şi India şi în sec. VIIVI î.e.n. în Grecia....

  • Didactica Filosofiei

    Introducere Filozofia şi Filosofia Se poate preda filosofia- Iată o întrebare care, dincolo de răspunsul pozitiv impus de canoanele didacticii, naşte suspiciuni în privinţa posibilităţilor de formare, de data aceasta, nu a unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, ci a unei personalităţi radical diferite de cea care, cu puţine momente în urmă, în atitudine ei practică, orientată spre concret, măcar dacă intuia, pe cât posibil cât de cât, existenţa necesităţii şi a utilităţii unor evaziuni...

  • Statutul Ontologico-Gnoseologic al Contradictiei

    2.1. Statutul contradicţiei în logica clasică 2.1.1. Aristotel despre contradicţie şi contrarietate Teoria aristotelică despre contradicţie se află expusă în mai multe locuri din corpusul aristotelic. Este convenabil să începem cu tratatul Despre interpetare, în care Stagiritul se ocupă de teoria judecăţii. * Problematica este introdusă prin definirea afirmaţiei şi a negaţiei, după cum urmează: „O afirmaţie este enunţarea că ceva aparţine la altceva; o negaţie este enunţarea că ceva nu...

  • Deontologia Profesiei de Asistent Social

    CURS 4: Beneficiarii serviciilor de asistentã socialã Beneficiarii activitãtilor asistentiale nu au fost dintotdeauna numiti “clienti”. Ei au fost numiti în mod diferit (sãrãci, calici, nenorociti, mizeri), în functie de situatia lor materialã si de tipul de prestatie de care beneficiau. Ulterior, când asistenta socialã s-a dezvoltat în continuarea asistentei medicale, a fost preferat termenul de “pacient”. Metodologia casework a lansat conceptul de “client”, considerând cã acesta tine...

  • Seminar Special Noica

    5. PREZENTAREA LEC³IILOR 1. Viata lui Constantin Noica Constantin Noica s-a nãscut în 25 iulie 1909, în localitatea Vitãnesti, jud. Teleorman. Fãcea parte dintr-o familie de proprietari funciari, de origine sud-dunãreanã. A fost elev al Liceului „Spiru Haret” din Bucuresti. S-a înscris la Facultatea de Filosofie a Universitãtii bucurestene, pe care a absolvit-o în 1931. A debutat devreme, la 23 de ani, în filosofie (în vremea anilor de liceu publicase poezii în revista elevilor,...

  • Fundamentele Filozofice

    Limbajul este contextual, iar cunoasterea discursiva este procesuala. Distinctiile majore trebuie aprofundate: cunoastere comuna si cunoastere sistematica; limbaj comun si limbaj epistemic; procesualitatea si polaritatea cunoasterii caracterul infinit (generat de obiectul de cunoscut) al cunoasterii. Exista termeni care, in evolutia istorica (contextuala) au conotatii diferite. Ex: “conservator” (sensul introdus de E.Burke in “Reflectii asupra revolutiei din Franta” – 1790 si sensul...

  • Rromii - Proiect Drepturile Omului

    Campania se adreseaza intregii populatii romanesti, pentru ca desconsiderarea rromilor este o atitudine generalizata in randurile acestora, iar puterea de influenta asupra vietii unui rrom sta practic in mana oricaruia dintre noi: de la educatori, profesori, cadre medicale, care au contact cu ei de mici copii, pana la parintele roman care isi invata copilul sa-i evite si sa-i desconsidere. Si asta pentru ca fiecare generatie de rromi primeste direct sau indirect mesajul ca locul sau este la...

  • Mecanismele Cunoasterii Stiintifice

    1. Problema ştiinţifică 1.1. Natura şi geneza problemei ştiinţifice În opoziţie cu viziunea empiristă tradiţională, conform căreia cunoaşterea ştiinţifică pleacă de la observaţii şi ajunge inductiv la un corp de cunoştinţe generale, cercetătorii de azi consideră că cercetarea ştiinţifică pleacă de la probleme şi ajunge la probleme (Popper). Ca urmare, problema ştiinţifică ar fi punctul de plecare dar şi cel de sosire pentru cercetarea ştiinţifică actuală. Această poziţie nu este nouă, încă ...

  • Etica Disciplina Filosofica

    1. Etica disciplina filosofică. Obiectul ei de studiu. (Definirea eticii şi moralei, conexiunea între etica şi drept, trediţii şi obiceiuri). Valorile umane şi morala ca fenomen social. Etimologie, definiţii şi delimitări conceptuale Din punct de vedere etimologic, "etica" provine de la cuvintele greceşti: ETHOS (Homer) = primordial, patrie, locuinţă, loc de întâlnire, locul natal, obiceiuri, caracter; ETHIKE (Aristotel) = ştiinţa cunoaşterii. Din "ETHOS" a derivat...

  • Postmodernismul si Abordarea Metafilosofic a Culturii

    Prezentare generală Resistematizez în acest curs câteva dintre ideile expuse în cartea mea intitulată Pragmatică şi postmodernism. Despre jocul raţionalităţii şi presupoziţiilor în abordarea metafilosofică a culturii, Editura SOLNESS, Timişoara, 2002. Ca şi acolo, voi urmări să surprind – pe parcursul întregului curs – jocul raţionalităţii şi presupoziţiilor în două din ipostazele contemporane de abordare metafilosofică a culturii: modernismul şi postmodernismul. Consider metafilosofice...

  • Immanuel Kant

    El consideră că este posibilă numai ştiinţa despre fenomenele psihicului, dar nu ştiinţa filosofică despre suflet ca unitate a acestor fenomene. La fel consideră el sunt posibile numai ştiinţei naturii despre unele sau alte fenomene care au loc în lume, dar nu ştiinţa filosofică ca atare. El afirmă că este imposibilă ştiinţa filosofică despre Dumnezeu, despre o cauză a tot ce există. El respinge toate probele teoretice despre existenţa în Dumnezeu, dar scrie că trebuie să crezi că există El...

  • Istoria Filosofiei Religiilor

    Filozofia religiei are un domeniu de acoperire foarte mare, astfel încât s-au constituit mai multe discipline în cadrul ei. Una dintre ele este fenomenologia religiei. Noi însă nu vom vorbi despre ea în acest semestru. Ne vom concentra atenţia asupra teologiei religiilor, care e o discuţie în care e abordată relaţia dintre creştinism şi alte religii; pune bazele unei aprecieri teologie a conţinuturilor de adevăr. Teologia religiilor porneşte mereu de la o religie anume (astfel există o...

  • Filosofie

    P R E F A Ţ Ă Selectarea problemelor filosofice pentru prezentarea lor într-un curs de filosofie, destinat celor care studiază disciplinele juridice este foarte dificilă deoarece filosofia, cu o existenţă de peste două milenii, nu a fost, şi nu este practicată nici azi într-un singur mod. Putem însă ordona concepţiile filosofice în funcţie de valoarea şi finalitatea care au fost acordate de către filosofi acestei activităţi: mod de viaţă sau formă de cunoaştere. Aceste două aspecte, care nu...

  • Curs Hermeneutica

    Conceptul de hermeneutică Hermeneutica, în concepţia populară, desemnează o interpretare, exegeză sau explicare. Ca stiinţă, ea nu este pur si simplu o simplă interpretare ci o teorie generală a interpretării, o teorie despre interpretare, o reflecţie teoretică asupra activităţii de interpretare. (Trebuie avut în vedere faptul că în procesul hermeneutic are loc o permanentă decodificare; hermeneutica ia forma teoriei generale a limbajului, ceea ce vrea să spună că interpretare nu...

Pagina 2 din 7