Cursurile din domeniul Filosofie - pagina 3 din 4
Platon
După moartea lui Socrate, cei mai înzestraţi dintre numeroşii săi discipoli au încercat să-şi găsească propriul drum în filosofie deschizând şcoli filosofice. Posteritatea a fost însă nedreaptă cu cei mai mulţi dintre ei, reunindu-i, prin opoziţie cu „marele socratic” – Platon, sub denumirea peiorativă de „micii... citește mai departe
Scepticismul
1. Cadru istoric Scepticismul nu reprezintă atât o şcoală filosofică, cât, mai degrabă, o sensibilitate filosofică, un mod de viaţă, o forma mentis, caracteristică etapei elenistice a filosofiei antice greceşti şi celei romane. Este vorba de o atitudine generală în confruntările asupra cunoaşterii, care s-a... citește mai departe
Stoicismul
1. Cadru istoric Stoicismul a fost o orientare complexă de gândire apărută la începutul epocii elenistice (sfârşitul secolului al IV-lea î.Hr.), care s-a întins până în epoca imperială a Romei antice (secolul al III-lea d.Hr.). A fost fondat de Zenon din Cittium (polis grecesc din insula Cipru), fenician de... citește mai departe
Filosofia unificării europene
Ce este Europa? Potrivit legendei greceşti, Europa a fost fiica regelui Feniciei, a cărei frumuseţe a suscitat iubirea lui zeus. Travestit în taur, acesta a răpit-o şi a dus-o în Creta, unde Europa i-a dăruit trei fii, ce aveau sa devina regi sau prinţi. Mai târziu, ea s-a căsătorit cu regele Asterion al Cretei,... citește mai departe
Conceptul Filosofic de Dumnezeu
INTRODUCERE I. IMAGINEA VULGARIZATĂ A LUI DUMNEZEU 1. Fiinţă misterioasă, superioară, protectoare 2. Vizibilă, în anumite condiţii, localizabilă spaţio-temporal II. DUMNEZEU ÎN CREŞTINISM - Transcendenţă lume suprasensibilă III. ISOTIRA ACESTEI IDEI 1. Şcoala Eleată a) Xenophanes din Colophon - Monoteism(!)... citește mai departe
Despre conceptul de adevăr
ADEVĂRUL INTRODUCERE I. TEORIA CORESPONDENŢEI 1. Autor: Aristotel → ,,Metafizica” 2. Enunţare a) a enunţa că ceea ce este nu este, sau că ceea nu este este înseamnă a spune o propoziţie falsă; dimpotrivă, o enunţare adevărată este cea prin care se spune că ceea ce este este şi că ceea ce nu este nu este b) a... citește mai departe
Ierarhia Ființelor și Viața Contemplativă
1.1. Ontologia lui Toma. Fiind, esenţă, fiinţă. Ontologia tomistă are la bază un aristotelism consecvent şi este întemeiată pe o ierarhie strictă a fiinţelor, construită cu ajutorul conceptelor de ens, essentia, materie şi formă. Lucrarea De ente et essentia este cea de a doua lucrare scrisă de Toma din Aquino... citește mai departe
Filosofie
CE ESTE FILOSOFIA? Înainte de a purcede la drum, într-o aventură intelectuală, veche de când lumea, întrebându-ne şi căutând răspunsuri privitoare la condiţia noastră şi la ceea ce ne înconjoară, la temeiurile şi rostul existenţei şi gândirii, la sensul vieţii şi destinul omului, este imperios necesar să procedăm... citește mai departe
Viziune Stil și Imagine
I. VIZIUNEA Atât identitatea cât şi diferenţele dintre civilizaţii, specificul şi varietatea valorilor, formele în care se exprimă comunităţile umane în genere sunt explicabile şi prin viziunea pe care o au oamenii asupra existenţei. Acest concept problemă, "viziunea", deşi nu ocupă un loc prea important în... citește mai departe
Valoarea estetică a culorii
I. Culorile, viaţa socială şi arta. Fiinţa umană este născută în lumină şi pentru lumină. O lume fără lumină ar fi săracă, redusă şi monotonă. Prin lumină cunoaştem realitatea, lucrurile capătă sens şi se diferenţiază, există; fiecare lucru îşi are culoarea lui. E greu să ne imaginăm o lume fără culoare şi lumină.... citește mai departe
Simbol și Semnificație în Filosofie și Artă
I. Elemente filosofice şi estetice de doctrină simbolistă Dacă vom analiza cu atenţie istoria spirituală a omenirii vom putea constata că practica şi concepţia simbolizării nu este chiar o noutate a timpurilor noastre. vom descoperi mai întâi că tradiţia teosofică, mai ales cea care provine de la Jacob Böhme se... citește mai departe
Judecata Estetică și Judecata de Valoare
Repunerea în discuţie şi analiză a unei astfel de probleme are atat o finalitate teoretică, cat şi una practică. Disocierile pe care le încercăm vor fi utile nu numai esteticienilor şi criticilor de artă, ci şi altor specialişti sau marelui public, în măsura în care aceştia vor să se bucure de valorile artei şi să... citește mai departe
Curs 4 FCt
Cultura tehnică reprezintă un complex de sisteme, procese, activităţi aflate in evoluţie, iar pentru analiza acestui domeniu e necesar să distingem o structură invariantă pentru mai multe domenii şi perioade. Un prim grup de componente – ansamblul valorilor materiale, instrumentale care alcătuiesc cultura tehnică.... citește mai departe
Curs1 FCT
Informaţia şi statutul ei în existenţă informaţia constituie obiectul unei conceptualizări intense în zilele noastre; termenul de informaţie este plurivoc; este o noţiune primitivă şi nu e definită; principalele moduri de a fi sunt a fi în sine şi prin sine, a fi ca element, ca relaţie, ca proprietate, ca... citește mai departe
Filosofie Românească
Gândirea filosofică românească se conturează destul de târziu în istorie, abia cu câteva secole în urmă. Dar ea este un rezultat nu numai al contactului cu filosofia universală a timpului ci şi al întregii spiritualităţi a poporului român, care s-a format de-a lungul evului mediu şi a epoci moderne. Cultura noastră... citește mai departe
Retorică
I. MOMENTUL ACTUAL AL RETORICII Mitizare şi demitizare la început de mileniu Să pornim de la următoarea premisă: epoca noastră excelează în fuga de realitate. Sigur că este o simplificare - poate nedreaptă, poate vulnerabilă în faţa argumentelor contrare -dar ne dă o direcţie de analiză critică pe argumente ce pot... citește mai departe
Etică Profesională
Tema I Curs introductiv Etica si morala Obiectivele acestei teme sunt urmatoarele: a) Sa cunoasteti semnificatia termenilor: etica, morala, deontologie, morala comuna, morala religioasa, norma. b) Sa întelegeti distinctia între morala, etica, morala publica, morala privata. c) Sa puteti construi argumente... citește mai departe
Hermeneutică
Conceptul de hermeneutica Hermeneutica, în conceptia populara, desemneaza o interpretare, exegeza sau explicare. Ca stiinta, ea nu este pur si simplu o simpla interpretare ci o teorie generala a interpretarii, o teorie despre interpretare, o reflectie teoretica asupra activitatii de interpretare. (Trebuie avut în... citește mai departe
Filosofia Culturii
Este o componenta a culturii in general.Aceasta componenta presupune o reflectie sistematica asupra faptului de cultura,asupra sensului culturii,si raportul acestuia cu cultura universala. Conceptul de cultura - are 2 sensuri principale : a) in sensul cel mai rar semnifica totalitatea creatiilor spirituale si... citește mai departe
Etică - examen scris
Conflictul dintre valorile vitale si val morale Val morale - val persolnala, val spirituala, val scop, val integrabila, val aderenta la suport si val amplificativa. Val vitala - val personala, materiala, val mijloc, integrabila, libera, perseverativa. 3 elem de asemanare si 3 el de deosebire. -val vitale nu sunt... citește mai departe
Filosofia în China Antică
Exista, intr-adevar, o filosofie „chineza”, cel putin in sensul european al termenului, distingand conceptul de „intelepciune”. Faptul ca o cultura de dimensiunile si importanta celei chineze, cultura care s-a format independent de cultura europeana, care si-a ales singura domeniile si problemele, nu poate... citește mai departe
Filosofia politică - câteva teme importante
1. Ce este filosofia politica? Filosofia politica ca suma a încercarilor de clarificare a conceptelor si termenilor importanti ai vietii politice. În functie de dimensiunile pe care suntem dispusi sa le atribuim politicului, aceasta disciplina este are un obiect de studiu mai mult sau mai putin vast. Astazi, cea... citește mai departe
Filosofia științei
Cursul nr.1 INTRODUCERE Filosofia stiintei se ocupa cu studierea dintr-o perspectiva filosofica a elementelor interogatiei (cercetarii) stiintifice si a validitatii acestora. Definitia pare destul de abstracta, dar ascunde o realitate extrem de complexa. Filosofia stiintei este o disciplina relativ tânara... citește mai departe
Filosofie
I. Specificul si rosturile filosofiei "În timp ce în stiinta e vorba despre lucruri chiar atunci când se vorbeste despre om (omul adica e privit ca lucru, asa cum face deseori si psihologia, care înceteaza atunci sa fie o disciplina filosofica), în filosofie este vorba despre om, chiar atunci când se vorbeste... citește mai departe