Antropologie

Curs
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 2196
Mărime: 16.59KB (arhivat)
Publicat de: User U.
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Antropologia filosofică e disciplina sec. XX care dintr-o perspectivă generalizatoare, încearcă să raspundă la intebări privind esența omului ca formă specifică de existență, raporturile sale cu natura despre relațiile lui cu lumea valorii si culturii, despre modul în care individul uman devine peronalitate.

Intemeietorul antropologiei filosofice(AF) e considerat a fi Max Scheler. AF isi are originile pe de o parte in traditia romantica a filosofiei vietii (Herder, Dilthey) daca luam in considerare critica pe care o aduce rationalismului si mecanicismului; pe de alta parte incearca sa depaseasca faramitarea stiintelor individuale si sa cuprinda cunostintele lor intr-o teorie coerenta despre om. Spre deosebire de antropologiile biologice si psihologice, cea filosofica doreste sa-l cuprinda pe om in intregul sau.

In antropologia filosofica omul pune intrebari referitoare la sine insusi nu doar ca obiect ci si ca subiect.

Herder sustine ca omul e <primul eliberat al Creatiei> si atrage atentia ca omul trebuie sa-si stapaneasca viata cu o ratiune dobandita intr-un lung proces de invatare si nu cu instincte stabile date.

Max Scheler intemeiaza in cartea sa Pozitia omului in cosmos antropologia filozofica moderna. Pentru el omul este ‚fiinta spiritului’ caracterizata prin deschidere spre lume si facticitate. O fiinta spirituala nu mai este prin urmare una condusa de instincte si legata de lumea din jur, ci e o fiinta libera de aceasta, deci e o fiinta deschisa spre lume.

Arnold Gehen preia enuntul lui Nietzsche conform caruia omul ar fi un animal inca nestabilit:

fiinta om este cumva nedefinitivata, nu este inca fixata

Conceptii asupra naturii umane

1. teoria politica

2. teoria metafizica

3. teoria materialist-mecanicista si biologica

Teoria politica

ARISTOTEL

Teoria lui Aristotel despre natura umana decurge din viziunea sa teleologica: natura nu creeaza nimic fara un scop. Astfel existenta omului trebuie sa aiba un scop, si anume acela de a trai laolalta cu semenii sai in vederea unei vieti bune.

Oamenii nu sunt izolati, ci omul e de la natura o fiinta sociala, pentru ca omul are simtul binelui si al raului, acestea nu se pot forma decat in cadrul familiei si al societatii.

Aristotel trateaza statul drept o institutie naturala, rezultata din instinctele de autoconservare si reproducere a indivizilor. Statul e o manifestare a naturii umane insesi.

Ceea ce face posibila existenta statului e limbaju articulat, limbajul e cel prin care se exprima ceea ce e drept si nedrept - caracterul de socializare a limbajului. Statul e anterior familiei si individului.

Avand in vedere ca Natura nu creeaza nimic fara un scop, rolul statului e acela de a cauta dreptatea in vederea Binelui.

Compatibilitatea om-polis (cetate) o aflam in cetatea corecta care are rolul de a servi colectivitatea. Cetatile corecte sunt: regalitatea, aristocratia, democratia corecta

Cetatile incorecte sunt: tirania, oligarhia (domnia bogatilor) democratia incorecta

ROUSSEAU

Teoriile politice despre natura umana de pana la Rouseau considerau omul ca fiinta sociala care isi indeplineste atributele sale esentiale supunandu-se ordinii sociale -> sufletul omenesc era modelat in interiorul societatii.

Rousseau isi pune intrebarea daca aeasta modificare cauzeaza sau nu fericire sau nefericire omului.

Trecerea de la starea naturala la cea artificiala a societatii, este una benefica omului ? (conflictul este intre natura si cultura). In sfera sociala, omul se modifica, nu numai in planul gandirii, comportamental, cat si in planul fizic: viciile societatii devin viciile omului. Pe de alta parte, in societate omul se supune inegalitatii politice si diferentelor sociale. Toti acesti factori determina nefericirea omului. Rousseau spune: omul care gandeste e un animal depravat.

Pentru Rousseau, adevarata natura umana nu este cea sociala ci consta in starea primitiva. Omul salbatic avand in suflet doar principiul interesului in propria-i conservare si pe cel al repulsiei fata de suferinta si moartea semenilor, este modelul naturii umane perfecte.

Preview document

Antropologie - Pagina 1
Antropologie - Pagina 2
Antropologie - Pagina 3
Antropologie - Pagina 4
Antropologie - Pagina 5
Antropologie - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Antropologie.doc

Alții au mai descărcat și

Fundamentele existenței umane

Introducere "Oamenii, ca sa fie fericiti, neputând lecui moartea, mizeria, ignoranta, au gasit cu cale sa nu se mai gândeasca la ele", spunea...

Generalități despre politică

Ceea ce este si mai grav este sfidarea opiniei publice prin prezentarea denaturata a realitatii. In acest domeniu descrierea realitatii este un...

Istoria Filosofiei

Filosofia orientului antic Studiile care s-au facut în sec. XX, descoperirile arheologice care s-au realizat precum si aprofundarea operelor...

Frank Jakson - Qualia

Asa cum el însusi afirma, Frank Jackson este un qualia freak ce considera ca si în urma celor mai complete descriptii ale senzatiilor ramâne...

Istoria Ideilor - Robert Nozick

In Anarchy, State and Utopia, Robert Nozick dedica doua capitole in intregime teoriei achizitiei formulate de John Locke si analizeaza amanuntit-...

Adevăr și Cunoaștere

Sfântul Apostol Pavel nu evita sa vorbeasca despre cunoastere. Dimpotriva, el cere aceasta lui Dumnezeu pentru neofitii sai ( cf. Efes. 1, 17 – 18;...

Timp și Infinit

Vorbind despre o sageata a timpului, oamenii de stiinta si filosofii, preocupati de aceasta problema, au reliefat cu deosebire caracterul de...

Te-ar putea interesa și

Conceptul antropologiei la Kant. Importanță filosofiei kantiene pentru dezvoltarea antropologiei filo

Rezumat Am prezentat concepţia lui Immanuel Kant despre om, elementele de antropologie ale acestei concepţii. În capitolul introductiv am făcut o...

Asemănări și deosebiri între antropologie aplicată și dezvoltare comunitară

I. Introducere Din punct de vedere istoric, putem spune că prima formă de antropologie a apărut în secolul XIX, datorită cercetătorului britanic...

Criminologia Antropologică și Concepțiile Criminologice ale lui Enrico Ferri

Cap. 1. Enrico Ferri, scurtă biografie Enrico Ferri (1856 – 1929) a fost un criminolog, sociolog şi socialist italian discipol al lui Cesare...

Blogat în sistem - o perspectivă antropologică

BLOGAT ÎN SISTEM. O PERSPECTIVĂ ANTROPOLOGICĂ 1. Introducere Începând cu secolul al XX-lea, societatea a început să cunoască noi dimensiuni în...

Analiză antropologică

INTRODUCERE Cultura este un concept fundamental în cadrul disciplinei ‘’antropologie’’. Aceasta constă din ideile abstracte, valorile și...

Antropologie în grecia antică

Importanţa pe care o are Grecia miceniană şi mai apoi cea clasică, i-a determinat multă vreme pe istorici să nu acorde decât un interes restrâns...

Aspecte ale Femeii în Antropologie

Femeia, aceasta fiinta minunata pe care Dumnezeu a lasat-o pe pamant, acel regim nocturn al imaginarului, dupa cum aprecia Gilbert Durand in...

Elemente de antropologie - Natura și destinul omului în lume

Creștinismul acordă omului o valoare cu totul excepțională. De aceea antropologia ocupă un loc important în doctrina creștină. În conformitate cu...

Ai nevoie de altceva?