Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier:
pdf
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 10522
Mărime: 199.23KB (arhivat)
Publicat de: Valentina Lioara Sandu
Puncte necesare: 0
Cuprins
- Obiectivele cursului
- În orice epoca intelectuala exista prioritati care formeaza orizontul vietii intelectuale. În vremea
- noastra principala problema este cum sa dam socoteala de întelegerea comuna de sine ca fiinte
- constiente, pline de gânduri, de agenti rationali într-o lume ce este în întregime fara gândire, lipsita de
- sens, oarba, fara scopuri, o lume de particule fizice aflate în câmpuri de forte fizice.2 Aceasta problema
- se manifesta în nenumarate ramuri – Cum relationeaza stiintele sociale cu stiintele naturale? Care este
- natura bolilor mentale si cum este legata cu bolile fizice? Putem noi descoperi într-adevar legi ale
- comportamentului uman analoage legilor fizice? – dar problema centrala se afla în filosofia mintii.
- Care este natura si structura mintii umane si cum interactioneaza ea cu restul realitatii?
- Se pare ca avem un raspuns la toate aceste întrebari, raspuns pe care ni-l furnizeaza unul din
- instrumentele pe care l-am inventat, si anume computerul; el ajunge sa fie folosit drept modelul mintii
- umane. O sa vedem daca putem fi de acord cu acest model numit computational.
- Obiectivele acestui curs sunt de a introduce studentii în câteva din cele mai importante
- probleme ale filosofiei mintii si, înainte de toate, sa-i determine sa fie capabili sa gândeasca asupra
- acestor probleme pentru ei însisi.
- CURSUL 1
- Mostenirea dualismului cartezian
- Pentru a întelege discutiile contemporane ce se desfasoara în filosofia mintii trebuie sa stim
- ceva despre înaintasii ei. Conceptia moderna a filosofiei mintii începe cu opera lui Descartes (1596-
- 1650), un filozof francez care a articulat o distinctie metafizica cruciala între doua genuri de substante:
- cea mentala si cea fizica. Aceasta perspectiva, numita „dualism”, sau uneori „dualism psihico-fizic”, a
- supravietuit pâna în zilele noastre. Ea este, oricum, subiectul unor importante obiectii. Din punct de
- vedere istoric cei care-l resping adopta în mod obisnuit unele versiuni ale „monismului”, care
- considera ca în univers este o singura substanta; doua dintre cele mai întâlnite monisme sunt
- idealismul, ce considera ca exista doar realitatea mentala, si materialismul, pentru care exista doar
- materia. Astazi materialismul este dominant în stiinta, tot la fel si în filozofie, si istoria filozofiei mintii
- este în buna masura o încercare de a gasi o versiune a materialismului care nu este subiectul unor
- obiectii decisive.
- Putem spune ca dualismul lui Descartes are în vedere diferenta minte-corp. Dintr-o anumita
- perspectiva dualismul este prezent în mod cotidian, fiind destul de des întâlnite expresii structurate
- conform acestei diferente, cântece despre trup si suflet (sufletul apartinând în acest caz domeniului
- gândirii).
- I. Dualismul cartezian
- a. Exista doar doua substante în lume: cea fizica si cea mentala (cugetatoare). Esenta celei
- mentale este „gândirea” (constiinta) iar esenta celei fizice este întinderea (faptul de a avea
- dimensiuni spatiale).
- b. Alte caracteristici ce apar sunt fie mentale fie fizice.
- 1. Substantele cugetatoare sunt indivizibile (asadar indestructibile), corpurile sunt
- divizibile în mod infinit.
- 2. Gândirea este libera, corpurile sunt determinate.
- 3. Gândirea poate fi cunoscuta în mod direct, prin intermediul lui cogito ergo sum
- (gândesc deci exist) spune Descartes. Corpurile sunt cunoscute în mod indirect.
- 1 Acesta este cursul tinut de profesorul John Searle în 1996 la Universitatea Berkeley, California, tradus si comentat.
- 2 Se poate observa ca de fapt cursul debuteaza cu câteva prezumtii metafizice ce vor constitui si temelia punctului de vedere
- pe care-l adopta. Ceea ce înseamna ca o schimbare a viziunii metafizice antreneaza automat modificari ale perspectivelor
- asupra constiintei.
- II. Sase dificultati ale dualismului cartezian. Încercari de a le depasi.
- 1. Cea mai importanta este problema interactiunii: Cum pot interactiona mintea si corpul? Cum se pot
- influenta în mod obisnuit una pe cealalta?
- - Descartes – prin intermediul glandei pituitare
- - Ocazionismul (Mallebranche) – Dumnezeu face legatura dintre cele doua
- - Un biolog contemporan – exista o arie motorie suplimentara (perspectiva carteziana) ce indica
- una din formele legaturii dintre cele doua
- - Tentatia de a indica computerul drept model al acestei interactiuni
- 2. Libertatea vointei. Daca mintea este libera dar corpul este determinat se creeaza senzatia ca
- libertatea mintii nu face nici o diferenta, nu intervine în nici un fel (mintea este un epifenomen). Altfel
- spus, daca realitatea este dominata de determinism atunci libertatea mintii nu-si gaseste locul.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Filosofia Mintii.pdf