Filosofia minții

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 10522
Mărime: 199.23KB (arhivat)
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. Obiectivele cursului
  2. În orice epoca intelectuala exista prioritati care formeaza orizontul vietii intelectuale. În vremea
  3. noastra principala problema este cum sa dam socoteala de întelegerea comuna de sine ca fiinte
  4. constiente, pline de gânduri, de agenti rationali într-o lume ce este în întregime fara gândire, lipsita de
  5. sens, oarba, fara scopuri, o lume de particule fizice aflate în câmpuri de forte fizice.2 Aceasta problema
  6. se manifesta în nenumarate ramuri – Cum relationeaza stiintele sociale cu stiintele naturale? Care este
  7. natura bolilor mentale si cum este legata cu bolile fizice? Putem noi descoperi într-adevar legi ale
  8. comportamentului uman analoage legilor fizice? – dar problema centrala se afla în filosofia mintii.
  9. Care este natura si structura mintii umane si cum interactioneaza ea cu restul realitatii?
  10. Se pare ca avem un raspuns la toate aceste întrebari, raspuns pe care ni-l furnizeaza unul din
  11. instrumentele pe care l-am inventat, si anume computerul; el ajunge sa fie folosit drept modelul mintii
  12. umane. O sa vedem daca putem fi de acord cu acest model numit computational.
  13. Obiectivele acestui curs sunt de a introduce studentii în câteva din cele mai importante
  14. probleme ale filosofiei mintii si, înainte de toate, sa-i determine sa fie capabili sa gândeasca asupra
  15. acestor probleme pentru ei însisi.
  16. CURSUL 1
  17. Mostenirea dualismului cartezian
  18. Pentru a întelege discutiile contemporane ce se desfasoara în filosofia mintii trebuie sa stim
  19. ceva despre înaintasii ei. Conceptia moderna a filosofiei mintii începe cu opera lui Descartes (1596-
  20. 1650), un filozof francez care a articulat o distinctie metafizica cruciala între doua genuri de substante:
  21. cea mentala si cea fizica. Aceasta perspectiva, numita „dualism”, sau uneori „dualism psihico-fizic”, a
  22. supravietuit pâna în zilele noastre. Ea este, oricum, subiectul unor importante obiectii. Din punct de
  23. vedere istoric cei care-l resping adopta în mod obisnuit unele versiuni ale „monismului”, care
  24. considera ca în univers este o singura substanta; doua dintre cele mai întâlnite monisme sunt
  25. idealismul, ce considera ca exista doar realitatea mentala, si materialismul, pentru care exista doar
  26. materia. Astazi materialismul este dominant în stiinta, tot la fel si în filozofie, si istoria filozofiei mintii
  27. este în buna masura o încercare de a gasi o versiune a materialismului care nu este subiectul unor
  28. obiectii decisive.
  29. Putem spune ca dualismul lui Descartes are în vedere diferenta minte-corp. Dintr-o anumita
  30. perspectiva dualismul este prezent în mod cotidian, fiind destul de des întâlnite expresii structurate
  31. conform acestei diferente, cântece despre trup si suflet (sufletul apartinând în acest caz domeniului
  32. gândirii).
  33. I. Dualismul cartezian
  34. a. Exista doar doua substante în lume: cea fizica si cea mentala (cugetatoare). Esenta celei
  35. mentale este „gândirea” (constiinta) iar esenta celei fizice este întinderea (faptul de a avea
  36. dimensiuni spatiale).
  37. b. Alte caracteristici ce apar sunt fie mentale fie fizice.
  38. 1. Substantele cugetatoare sunt indivizibile (asadar indestructibile), corpurile sunt
  39. divizibile în mod infinit.
  40. 2. Gândirea este libera, corpurile sunt determinate.
  41. 3. Gândirea poate fi cunoscuta în mod direct, prin intermediul lui cogito ergo sum
  42. (gândesc deci exist) spune Descartes. Corpurile sunt cunoscute în mod indirect.
  43. 1 Acesta este cursul tinut de profesorul John Searle în 1996 la Universitatea Berkeley, California, tradus si comentat.
  44. 2 Se poate observa ca de fapt cursul debuteaza cu câteva prezumtii metafizice ce vor constitui si temelia punctului de vedere
  45. pe care-l adopta. Ceea ce înseamna ca o schimbare a viziunii metafizice antreneaza automat modificari ale perspectivelor
  46. asupra constiintei.
  47. II. Sase dificultati ale dualismului cartezian. Încercari de a le depasi.
  48. 1. Cea mai importanta este problema interactiunii: Cum pot interactiona mintea si corpul? Cum se pot
  49. influenta în mod obisnuit una pe cealalta?
  50. - Descartes – prin intermediul glandei pituitare
  51. - Ocazionismul (Mallebranche) – Dumnezeu face legatura dintre cele doua
  52. - Un biolog contemporan – exista o arie motorie suplimentara (perspectiva carteziana) ce indica
  53. una din formele legaturii dintre cele doua
  54. - Tentatia de a indica computerul drept model al acestei interactiuni
  55. 2. Libertatea vointei. Daca mintea este libera dar corpul este determinat se creeaza senzatia ca
  56. libertatea mintii nu face nici o diferenta, nu intervine în nici un fel (mintea este un epifenomen). Altfel
  57. spus, daca realitatea este dominata de determinism atunci libertatea mintii nu-si gaseste locul.

Preview document

Filosofia minții - Pagina 1
Filosofia minții - Pagina 2
Filosofia minții - Pagina 3
Filosofia minții - Pagina 4
Filosofia minții - Pagina 5
Filosofia minții - Pagina 6
Filosofia minții - Pagina 7
Filosofia minții - Pagina 8
Filosofia minții - Pagina 9
Filosofia minții - Pagina 10
Filosofia minții - Pagina 11
Filosofia minții - Pagina 12
Filosofia minții - Pagina 13
Filosofia minții - Pagina 14
Filosofia minții - Pagina 15
Filosofia minții - Pagina 16
Filosofia minții - Pagina 17
Filosofia minții - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Filosofia Mintii.pdf

Alții au mai descărcat și

Problema lumii exterioare

Există multe drumuri care duc la filosofie, dar unul dintre cele mai vechi și mai umblate este cel ce trece prin îndoiala cu privire la realitatea...

Problema liberului arbitru ca fenomen al minții de ce acesta este o iluzie

⹂Experiența ne spune în mod clar că oamenii se cred liberi din simplu motiv că sunt conștienți de acțiunile lor și nu sunt conștienți de cauzele...

Conceptul de Fenomenologie și Ego Transcedental

Conform lui Edmund Husserl, fenomenologia reprezinta stiinta generala a esentei, a fenomenelor pure. In cadrul acestei fenomenologii, ego-ul...

Filosofia Limbajului

Limba de lemn și Marxismul Pentru a începe o polemizare la această temă, ar trebui să știm ce reprezintă atît noțiunea de limbă de lemn cît și...

Generalități despre politică

Ceea ce este si mai grav este sfidarea opiniei publice prin prezentarea denaturata a realitatii. In acest domeniu descrierea realitatii este un...

Istoria Filosofiei

Filosofia orientului antic Studiile care s-au facut în sec. XX, descoperirile arheologice care s-au realizat precum si aprofundarea operelor...

Adevăr și Cunoaștere

Sfântul Apostol Pavel nu evita sa vorbeasca despre cunoastere. Dimpotriva, el cere aceasta lui Dumnezeu pentru neofitii sai ( cf. Efes. 1, 17 – 18;...

Timp și Infinit

Vorbind despre o sageata a timpului, oamenii de stiinta si filosofii, preocupati de aceasta problema, au reliefat cu deosebire caracterul de...

Te-ar putea interesa și

Activitati specifice în cdi pentru punerea în valoare a abilităților practice

Introducere Lucrarea de față este rezultatul unei cercetări pe care am facut o si care are ca scop punerea în evidență a relației dintre gândirea...

Eminescu și Romanticii Germani

ARGUMENT Daca în cazul altor scrieri denominatia de „univers poetic” apare prematur aplicata sau prea larga, ea se dovedeste prea îngusta când...

Introducere în filosofia minții

În acest referat voi prezenta concepția lui René Descartes asupra raportului minte-corp, încercând să ilustrez cât mai bine punctele slabe și...

Sursele cunoașterii

nastere cunostintele, cat si rezultatele acestei activitati. In primul sens sunt considerate capacitatile de cunoastere ale mintii si functionarea...

Autismul

AUTISMUL Termenul a fost folosit pentru prima dată în 1911 de psihiatrul elveţian Paul Eugen Bleuler, (n. 30 aprilie 1857 – d. 9 februarie 1940)...

Idealismul Post Kantian

INTRODUCERE Marea mulţime a încercărilor de a explica lumea,precum şi,mai ales,marile deosebiri dintre ele ,-ce merg uneori până la contradicţii...

Filosofia. obiectul filosofiei - rolul și funcțiile filosofiei

1.1. Cea dintâi întrebare, pe care şi-o pune oricine, când începe să studieze o nouă ştiinţă este: care este obiectul şi care sunt metodele ei?...

George Orwell

George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) s-a născut la data de 25 iunie 1903, în oraşul Motihari, capitala...

Ai nevoie de altceva?