Filosofia Unificarii Europene

Curs
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 42623
Mărime: 129.89KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. univ. dr. ANDREI MARGA
E un extras din cursul Filosofia unificari europei, predat de Andrei Marga la Univ. Babes-Bolyai, Fac. de Studii Europene.

Extras din document

Filosofia Unificarii Europene

O SCHIMBARE DE PARADIGMA

Daca prin paradigma întelegem ceea ce împartasesc membrii unei comunitati, constelatia de convingeri, valori, metode înauntrul careia ei formuleaza întrebari si elaboreaza raspunsuri, atunci avem motive sa spunem ca, fie si în grade diferite, traim în Europa cursul unei schimbari de paradigma. Problemele noastre de viata si interogatiile culturale trec pe nesimtite din paradigma nationala, care a avut o ruta lunga în cultura europeana, în paradigma europeana. Pentru a întelege trecerea, sa facem o succinta evocare.

Reactivi la adoptarea limbii franceze de catre elita intelectuala, ca si la influentele iluminismului, romanticii germani au argumentat teza dupa care fiecare limba încorporeaza un Volksgeist, iar popoarele au contributii specifice la civilizatia comuna a umanitatii. Herder, în celebrele sale Idei privind filosofia istoriei umanitatii, si, apoi, Fichte, în nu mai putin celebrele Scrisori catre natiunea germana, au profilat aceasta teza prin care istoria culturala a fost scindata în cultura diverselor natiuni. Daca luam în seama împrejurarea ca, atunci când a fost vorba de cultura, în romantism s-a considerat ceea ce tine de sentiment, mai curând decât ceea ce este elaborare a ratiunii, „sufletul“ mai degraba decât „intelectul“ formalizant, putem spune ca prin cultura unei natiuni s-a avut în vedere o „putere spirituala“, localizabila în fazele initiale ale istoriei, propriu-zis în folclor. În folclor s-au cautat, apoi, de catre ideologii specificului national, coordonate nationale, care au trecut, pentru adeptii nationalismului politic, ca un fel de cadru normativ al miscarii culturale nationale. În variantele degradate ale acestei directii, scriitorii folclorizanti au fost transformati în figuri tutelare ale culturilor nationale, identificate cu stadiile lor premoderne.

În variantele inspirate de iluminism, aceasta directie s-a legat de credinta ca înflorirea culturala a natiunilor genereaza înflorirea culturii umanitatii. Giuseppe Mazzini a profilat aceasta credinta raspândita în Europa Occidentala la mijlocul secolului trecut. Prin serviciul adus natiunii lor, oamenii îsi îndeplinesc datoria de a servi semenii si pe Dumnezeu, iar natiunea are esentialmente o misiune de a civiliza si a face ca civilizatia sa înainteze. Credinta trece în Europa Rasariteana si ia o forma mai simpla, desprinsa de metafizica religioasa în care ea era încadrata în Occident. George Calinescu o exprima înca o data, în aceasta forma, când postuleaza ca o opera artistica câstiga în universalitate pe cât exprima specificul national.

Paradigma nationala sta pe câteva asumptii – compatibilitatea tuturor scopurilor nationale, capacitatea de universalizare imanenta „perspectivelor“ nationale, relativismul adevarului si al celorlalte valori – care nu s-au confirmat. Critici puternice, ce vizau paseismul pe care-l încurajeaza, conflictul cu nevoile de modernizare, încurajarea si legitimarea pe care nationalismul a oferit-o mereu coruptiei si impostorilor, au subminat succesul paradigmei nationale. Mai mult, „din momentul în care statele europene au câstigat în putere si încredere în sine, ele au împins frontierele lor în afara, atât în Europa, cât si pe glob, într-un val de expansiune imperiala. Însusi statul-natiune a început sa-si para prea mic pentru a putea îndeplini scopuri nationale. Scriitori si politicieni au început sa proclame dmisiunea civilizatoaree pe care au avut-o, de a aduce lumina valorilor lor nationale în ungherele întunecate ale lumii [...] Astfel de tendinte expansioniste au creat conflicte nationale crescânde, care au fost rationalizate în limbajul pseudo-darwinian ca lupta pentru supravietuirea celui mai adaptat [...] În asemenea sentimente, inspiratia originala din spatele principiului autodeterminarii nationale a fost complet obscurizata“ [1] .

Europa Occidentala a constientizat lacunele paradigmei nationale, care a dominat-o lunga vreme, si a trecut, economic, politic, dar si cultural, la o noua paradigma, care integreaza interogatiile, chiar si pe cele „nationale“, prin originea, sfera si semnificatia lor, într-o abordare europeana. Orizontul national este înscris în orizontul mai cuprinzator, dar tot mai putin abstract, al continentului nostru. În factualitatea vietii, cetatenia europeana creste astazi natural pe soclul cetateniei statelor nationale si capata încet primatul în raport cu ea.

Si pentru Europa Rasariteana asumarea paradigmei europene este astazi o conditie de relevanta culturala si, poate mai acut, de supravietuire. Numai iluzoriu relevanta culturala se atinge relansând paradigma nationala de acum un secol sau mai mult. Oricât ar fi reconditionata, pur si simplu ea este în contratimp cu experientele acceptate de lumea civilizata de azi, iar cultivarea ei este definitiv contraproductiva. Si aici, inclusiv în România, schimbarea de paradigma, de la cea nationala, la cea europeana, este o chestiune de luciditate si, în definitiv, de responsabilitate.

Pe fondul acestei schimbari de paradigma sunt astazi, într-un anumit sens, de reluat, în alt sens, de consolidat, si, în sfârsit, într-un al treilea sens, de lansat pur si simplu studiile europene. Desigur, când vorbim de studii avem în vedere o specie de lucrari, distincta, de pilda, de comentariu, articol, eseu, prin aceea ca ea presupune abordarea unei probleme în perspectiva dezlegarii proprii, pe baza parcurgerii cuprinzatoare a datelor si a literaturii problemei, pe baza analizei dezlegarilor rivale, a cercetarii sistematice [2] . Iar când vorbim de studii europene avem în vedere astfel de lucrari referitoare la problemele culturii si civilizatiei europene.

Studiile europene sunt astazi mai întâi de reluat. Afirmatia are sens daca consideram împrejurarea ca unul din efectele paradigmei nationale a fost îngustarea progresiva a sferei si, desigur, a orizontului cercetarilor si reflectiilor consacrate problemelor europene. Înauntrul acestei paradigme s-au produs monografieri ale culturilor nationale, în particular ale filosofiei, literaturii, istoriei, stiintelor, chiar si ale tehnicii, socotite „nationale“, care au etalat date mai putin notorii ale culturii europene. Dar înauntrul acestei paradigme, si chiar ca un efect direct, cercetarile si reflectiile s-au restrâns tendential la subiecte „nationale“. Restrângerea a mers pâna acolo încât comparatistica a fost practic distrusa. Ea a mai ramas oarecum vie în literatura, foarte modest în istorie si filosofie, dar în economie, în drept, de pilda, cercetarile „nationale“ ca subiect sunt rupte de cercetari mai cuprinzatoare. Sunt „specialisti“ care nu ascund faptul ca poseda cunostinte ce privesc doar „economia nationala“, doar „dreptul national“ si nu se sinchisesc de împrejurarea ca în cunoastere, si cu atât mai mult în stiinta, exista fapte ce tin de viata natiunilor, dar nu exista propriu-zis teoreme „nationale“. Iar mass-media tin isonul acestei mentalitati izolationiste, ba chiar o cultiva pe scara larga, promovând o tehnica ce prezinta necomparativ performantele propriei populatii si fara a considera în vreun fel consecintele performantelor. În optica mentalitatii izolationiste este în fond european tot ceea ce se produce în Europa sau cel putin este în Europa. Ca si cum devii european prin simplul fapt ca respiri aerul tinuturilor de la Atlantic încoace! În orice caz, acolo unde mentalitatea izolationista este puternica studiile europene sunt pur si simplu de reluat, daca cumva ele au fost începute vreodata.

Preview document

Filosofia Unificarii Europene - Pagina 1
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 2
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 3
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 4
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 5
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 6
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 7
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 8
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 9
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 10
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 11
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 12
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 13
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 14
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 15
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 16
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 17
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 18
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 19
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 20
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 21
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 22
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 23
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 24
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 25
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 26
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 27
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 28
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 29
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 30
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 31
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 32
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 33
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 34
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 35
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 36
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 37
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 38
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 39
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 40
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 41
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 42
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 43
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 44
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 45
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 46
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 47
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 48
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 49
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 50
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 51
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 52
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 53
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 54
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 55
Filosofia Unificarii Europene - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Filosofia Unificarii Europene.doc

Alții au mai descărcat și

Antiamericanismul

Introducere Actualitatea problemei tratate în aceasta lucrare, antiamericanismul, nu rezida doar în corespondentele culturale care privesc...

Emil Cioran

Emil Cioran Nascut la 8 aprilie 1911 la Rasinari, ca cel de-al doilea fiu al preotului Emilian, Emil Cioran frecventeaza începând din 1921 Liceul...

Epicurism, Scepticism și Stoicism

Pentru a putea vorbi despre cele trei curente filosofice, respectiv : epicurism, scepticism si stoicism, se cuvine mai întâi a vorbi de unde...

Statul Bunăstării în Conceptia lui F A Hayek

1. Sensul statului bunăstării În momentul în care auzim expresia „statul bunăstării” ne gândim la un stat al cărui obiectiv este bunăstarea...

Filosofia în Evul Mediu

În perioada contemporana, incursiunile oamenilor de stiinta în filosofie au devenit o trasatura consolidata a interdisciplinaritatii si...

Metafizica lui Nae Ionescu

În ciuda tuturor afirmaţiilor ce îl ponegresc, Nae Ionescu, a marcat puternic filosofia românească până în zilele noastre, în special prin...

Întâlnirea lui Emil Cioran cu temele legionare

Masca temelor legionare sau înşelarea prin idealitate Unul dintre primii tineri intelectuali care este fascinat de ideile legionare este Mihail...

Emil Cioran - exilul parizian între eliberare și regret

În 1937 Cioran este posesorul unei mult râvnite burse de doctorat, aceasta reprezentând o modalitate de ieşi din granţele limitative ale ţării şi...

Te-ar putea interesa și

Teorii cu Privire la Modele de Cetățenie în Lumea Contemporană

I N T R O D U C E R E În abordarea tematicii cuprinse în titlul lucrării, s-a pornit de la faptul că cetăţenia este o paradigmă a ştiinţelor...

Spațiul administrativ al Uniunii Europene

INTRODUCERE Dezvoltarea administrativă descrisă nu trebuie considerată ca o etapă finală, circumscrisă în timp, care garantează administraţiei...

Europa

Introducere Cuvantul Europa se afla pe buzele tuturor si in Romania, sau poate mai ales in Romania, datorita aspiratiei legitime a acestei tari de...

Construcția Europeană

Introducere Termenul de Europa are o etimologie controversată, unii atribuindu-i o origine semitică, alţii una celtică sau grecească . Cert este...

Istoria Ideii de Europa

1. Introducere Istoria ideii de Europa înseamnă de fapt istoria unităţii Europei. Esenţa ideii de „Europa unită” a găsit un nesperat izvor de...

Ideea Federala in Perioada Interbelica

Capitolul I- Conceptul de federalism în perioada interbelică Federalismul poate fi definit drept un sistem de organizare administrativă în care...

SUA si Rolul Sau in Unificarea Europei

Introducere Unificarea Europei a rămas de-a lungul timpului, multă vreme, o aspirație pe care ”realitatea aspră a organizării Europei o...

Introducere in Stiinte Politice

Capitolul 1 Ştiinţa politică azi. Însemnări asupra concepţiei lui Gianfranco Pasquino La sfărşitul anilor ’50, Gabriel Almond şi Bingham Powell...

Ai nevoie de altceva?