Extras din curs
CE ESTE FILOSOFIA?
Înainte de a purcede la drum, într-o aventură intelectuală, veche de când lumea, întrebându-ne şi căutând răspunsuri privitoare la condiţia noastră şi la ceea ce ne înconjoară, la temeiurile şi rostul existenţei şi gândirii, la sensul vieţii şi destinul omului, este imperios necesar să procedăm la o operaţie fără de care riscăm să rămânem mereu prizonierii unor iluzii şi incertitudini amăgitoare. Această operaţie vizează fixarea unor jaloane, precizarea termenilor cu ajutorul cărora demersul nostru de cunoaştere devine posibil. înaintea tuturor celorlalte răspunsuri la presupusele interogaţii de mai înainte trebuie să aflăm răspunsul primordial la întrebarea „ce este filosofia?”.
1. Genealogia unui concept
Etimologia termenului „filosofie” ne poate furniza evident anumite indicii preţioase. Provenienţa acestuia din vechea greacă face trimitere la adjectivul „philos” - iubitor, prieten - şi la substantivul „sophia” - înţelepciune. Filosofia ar fi, într-o primă aproximare, deci, dragostea de înţelepciune, iar filosoful un iubitor de înţelepciune.
Această accepţiune a termenului este întrucâtva banală şi comportă chiar ambiguităţi, deoarece în vorbirea comună a vechilor greci sophia mai înseamnă şi îndemânare, isteţime, abilitate practică. într-un sens anume acreditat încă din secolul al VII-lea î.e.n., sophia avea înţelesul de chibzuinţă şi înţelepciune în ale vieţii, înţelepţii (sophoi – plural pentru sophos) fiind precursorii filosofilor începuturilor, protofilosofii.
Introducerea în limba cultă a cuvântului filosofie s-a produs ceva mai târziu, Aristotel, el însuşi filosof, considerând că înţeleptul Thales din Milet, autorul unei celebre teoreme matematice, este primul filosof în adevăratul sens al cuvântului. Heraclit din Efes a folosit pentru prima dată sintagma „iubitor de filosofie”. Pitagora ar fi fost - potrivit lui Diogenes Laertios - cel dintâi care a întrebuinţat termenul de „filosofie” şi s-ar fi numit pe sine filosof. Pitagora făcea distincţia însă între înţelept (sophos) - care nu poate fi decât zeul, întruchiparea desăvârşirii - şi filosof (philosophos), omul ce caută înţelepciunea.
Actualmente termenul filosofie prezintă mai multe accepţiuni.
1. concepţie generală despre lume şi viaţă, un sistem coerent de idei şi noţiuni ce reflectă realitatea sub aspectele sale generale (metafizică, ontologie, estetică, etică, logică, teologie etc);
2. totalitatea principiilor metodologice ce stau la baza unui anumit domeniu al ştiinţei (filosofia istoriei, filosofia culturii etc);
3. disciplină de studiu în învăţământ;
4. denumirea unei concepţii sau atitudini teoretice, în sens de sistem, doctrină (existenţialism, marxism, spiritualism etc);
5. ansamblul concepţiilor filosofice, religioase proprii unui grup social sau tip de civilizaţie(filosofia grecească, filosofia orientală);
6. concepţia generală, viziunea despre viaţă a cuiva(filosofia lui Blaga);
7. spirit elevat, detaşare, înţelepciune în viaţă;
8. atitudine de resemnare în fata nenorocirilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Filosofie.doc
Alții au mai descărcat și
1. DIALOGURILE LUI PLATON Platon se trage dintr-o familie ilustra, aristocratica, una din familiile conducatoare ale Atenei. Tatal sau, Ariston,...
Conceptul de „libertate” a cunoscut diferite interpretări de-a lungul timpului din partea filosofilor politici, reprezentând un subiect mult...
Doctrina filosofică ce a avut cel mai mare impact asupra omenirii în secolul XX este existenţialismul si ateismul umanist . Această influenţă poate...
„ Este vazatorul nevazut, ascultatorul de neascultat, ganditorul de negandit, intelegatorul de neinteles”. Conditia sufletului si definirea...
Introducere Acesta va fi primul orizont de inteligibilizare a Temeiului. Trebuie precizat, din capul locului, faptul că, în acest orizont...
Friedrich Wilhelm Nietzsche (15 octombrie 1844, Röcken - 25 august 1900, Weimar) unul din cei mai importanţi filozofi germani din a doua jumătate a...
Putem oare considera gândirea creştină în cea mai sublimă încarnare a ei, şi anume în opera Sfinţilor Părinţi, ca fiind filosofică în sensul...
Te-ar putea interesa și
Linearitatea şi ciclicitatea timpului din perspectivă filosofic-religioasă Cu referire specială la proiecţiile „formei” timpului în arhitectura...
Introducere Motivul care stă la baza prezentei lucrări este acelaşi cu domeniu şi sursa de inspiraţie şi cercetare care au stat la baza...
Rezumat Am prezentat concepţia lui Immanuel Kant despre om, elementele de antropologie ale acestei concepţii. În capitolul introductiv am făcut o...
Introducere Începutul evului mediu de obicei este legat de căderea imperiului Roman, însă cultura medievală s-a format în secolele I şi IV,...
I. PERSPECTIVA FILOSOFICĂ ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI A DREPTULUI Filosofia dreptului privește dreptul în esența sa universală, spre deosebire de știința...
I. INTRODUCERE Școala austriacă contemporană, numită deseori ultraliberală sau cea de a doua scoală austriacă, este într-un fel mostenitoarea...
Introducere Neamul nostru n-a dus niciodată lipsă de talente. Tot ce rămîne în urma unui om este numele. Sîntem un popor norocos, fiindcă noi,...
Introducere Problemele filosofice au în cazul lui Nietzsche o motivaţie foarte personală; rareori un gânditor a filosofat atât de mult...