Filosofie

Curs
6.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 153 în total
Cuvinte : 42758
Mărime: 162.80KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andronila Maria

Extras din document

CE ESTE FILOSOFIA?

Înainte de a purcede la drum, într-o aventură intelectuală, veche de când lumea, întrebându-ne şi căutând răspunsuri privitoare la condiţia noastră şi la ceea ce ne înconjoară, la temeiurile şi rostul existenţei şi gândirii, la sensul vieţii şi destinul omului, este imperios necesar să procedăm la o operaţie fără de care riscăm să rămânem mereu prizonierii unor iluzii şi incertitudini amăgitoare. Această operaţie vizează fixarea unor jaloane, precizarea termenilor cu ajutorul cărora demersul nostru de cunoaştere devine posibil. înaintea tuturor celorlalte răspunsuri la presupusele interogaţii de mai înainte trebuie să aflăm răspunsul primordial la întrebarea „ce este filosofia?”.

1. Genealogia unui concept

Etimologia termenului „filosofie” ne poate furniza evident anumite indicii preţioase. Provenienţa acestuia din vechea greacă face trimitere la adjectivul „philos” - iubitor, prieten - şi la substantivul „sophia” - înţelepciune. Filosofia ar fi, într-o primă aproximare, deci, dragostea de înţelepciune, iar filosoful un iubitor de înţelepciune.

Această accepţiune a termenului este întrucâtva banală şi comportă chiar ambiguităţi, deoarece în vorbirea comună a vechilor greci sophia mai înseamnă şi îndemânare, isteţime, abilitate practică. într-un sens anume acreditat încă din secolul al VII-lea î.e.n., sophia avea înţelesul de chibzuinţă şi înţelepciune în ale vieţii, înţelepţii (sophoi – plural pentru sophos) fiind precursorii filosofilor începuturilor, protofilosofii.

Introducerea în limba cultă a cuvântului filosofie s-a produs ceva mai târziu, Aristotel, el însuşi filosof, considerând că înţeleptul Thales din Milet, autorul unei celebre teoreme matematice, este primul filosof în adevăratul sens al cuvântului. Heraclit din Efes a folosit pentru prima dată sintagma „iubitor de filosofie”. Pitagora ar fi fost - potrivit lui Diogenes Laertios - cel dintâi care a întrebuinţat termenul de „filosofie” şi s-ar fi numit pe sine filosof. Pitagora făcea distincţia însă între înţelept (sophos) - care nu poate fi decât zeul, întruchiparea desăvârşirii - şi filosof (philosophos), omul ce caută înţelepciunea.

Actualmente termenul filosofie prezintă mai multe accepţiuni.

1. concepţie generală despre lume şi viaţă, un sistem coerent de idei şi noţiuni ce reflectă realitatea sub aspectele sale generale (metafizică, ontologie, estetică, etică, logică, teologie etc);

2. totalitatea principiilor metodologice ce stau la baza unui anumit domeniu al ştiinţei (filosofia istoriei, filosofia culturii etc);

3. disciplină de studiu în învăţământ;

4. denumirea unei concepţii sau atitudini teoretice, în sens de sistem, doctrină (existenţialism, marxism, spiritualism etc);

5. ansamblul concepţiilor filosofice, religioase proprii unui grup social sau tip de civilizaţie(filosofia grecească, filosofia orientală);

6. concepţia generală, viziunea despre viaţă a cuiva(filosofia lui Blaga);

7. spirit elevat, detaşare, înţelepciune în viaţă;

8. atitudine de resemnare în fata nenorocirilor.

Preview document

Filosofie - Pagina 1
Filosofie - Pagina 2
Filosofie - Pagina 3
Filosofie - Pagina 4
Filosofie - Pagina 5
Filosofie - Pagina 6
Filosofie - Pagina 7
Filosofie - Pagina 8
Filosofie - Pagina 9
Filosofie - Pagina 10
Filosofie - Pagina 11
Filosofie - Pagina 12
Filosofie - Pagina 13
Filosofie - Pagina 14
Filosofie - Pagina 15
Filosofie - Pagina 16
Filosofie - Pagina 17
Filosofie - Pagina 18
Filosofie - Pagina 19
Filosofie - Pagina 20
Filosofie - Pagina 21
Filosofie - Pagina 22
Filosofie - Pagina 23
Filosofie - Pagina 24
Filosofie - Pagina 25
Filosofie - Pagina 26
Filosofie - Pagina 27
Filosofie - Pagina 28
Filosofie - Pagina 29
Filosofie - Pagina 30
Filosofie - Pagina 31
Filosofie - Pagina 32
Filosofie - Pagina 33
Filosofie - Pagina 34
Filosofie - Pagina 35
Filosofie - Pagina 36
Filosofie - Pagina 37
Filosofie - Pagina 38
Filosofie - Pagina 39
Filosofie - Pagina 40
Filosofie - Pagina 41
Filosofie - Pagina 42
Filosofie - Pagina 43
Filosofie - Pagina 44
Filosofie - Pagina 45
Filosofie - Pagina 46
Filosofie - Pagina 47
Filosofie - Pagina 48
Filosofie - Pagina 49
Filosofie - Pagina 50
Filosofie - Pagina 51
Filosofie - Pagina 52
Filosofie - Pagina 53
Filosofie - Pagina 54
Filosofie - Pagina 55
Filosofie - Pagina 56
Filosofie - Pagina 57
Filosofie - Pagina 58
Filosofie - Pagina 59
Filosofie - Pagina 60
Filosofie - Pagina 61
Filosofie - Pagina 62
Filosofie - Pagina 63
Filosofie - Pagina 64
Filosofie - Pagina 65
Filosofie - Pagina 66
Filosofie - Pagina 67
Filosofie - Pagina 68
Filosofie - Pagina 69
Filosofie - Pagina 70
Filosofie - Pagina 71
Filosofie - Pagina 72
Filosofie - Pagina 73
Filosofie - Pagina 74
Filosofie - Pagina 75
Filosofie - Pagina 76
Filosofie - Pagina 77
Filosofie - Pagina 78
Filosofie - Pagina 79
Filosofie - Pagina 80
Filosofie - Pagina 81
Filosofie - Pagina 82
Filosofie - Pagina 83
Filosofie - Pagina 84
Filosofie - Pagina 85
Filosofie - Pagina 86
Filosofie - Pagina 87
Filosofie - Pagina 88
Filosofie - Pagina 89
Filosofie - Pagina 90
Filosofie - Pagina 91
Filosofie - Pagina 92
Filosofie - Pagina 93
Filosofie - Pagina 94
Filosofie - Pagina 95
Filosofie - Pagina 96
Filosofie - Pagina 97
Filosofie - Pagina 98
Filosofie - Pagina 99
Filosofie - Pagina 100
Filosofie - Pagina 101
Filosofie - Pagina 102
Filosofie - Pagina 103
Filosofie - Pagina 104
Filosofie - Pagina 105
Filosofie - Pagina 106
Filosofie - Pagina 107
Filosofie - Pagina 108
Filosofie - Pagina 109
Filosofie - Pagina 110
Filosofie - Pagina 111
Filosofie - Pagina 112
Filosofie - Pagina 113
Filosofie - Pagina 114
Filosofie - Pagina 115
Filosofie - Pagina 116
Filosofie - Pagina 117
Filosofie - Pagina 118
Filosofie - Pagina 119
Filosofie - Pagina 120
Filosofie - Pagina 121
Filosofie - Pagina 122
Filosofie - Pagina 123
Filosofie - Pagina 124
Filosofie - Pagina 125
Filosofie - Pagina 126
Filosofie - Pagina 127
Filosofie - Pagina 128
Filosofie - Pagina 129
Filosofie - Pagina 130
Filosofie - Pagina 131
Filosofie - Pagina 132
Filosofie - Pagina 133
Filosofie - Pagina 134
Filosofie - Pagina 135
Filosofie - Pagina 136
Filosofie - Pagina 137
Filosofie - Pagina 138
Filosofie - Pagina 139
Filosofie - Pagina 140
Filosofie - Pagina 141
Filosofie - Pagina 142
Filosofie - Pagina 143
Filosofie - Pagina 144
Filosofie - Pagina 145
Filosofie - Pagina 146
Filosofie - Pagina 147
Filosofie - Pagina 148
Filosofie - Pagina 149
Filosofie - Pagina 150
Filosofie - Pagina 151
Filosofie - Pagina 152
Filosofie - Pagina 153

Conținut arhivă zip

  • Filosofie.doc

Alții au mai descărcat și

Existența creștină autentică și formele sale decăzute

Ceea ce mi-am propus să arăt în această lucrare este ceea ce înseamnă creştinismul în virtutea unei existenţe autentice care se delimitează de...

Dincolo de Angoasă

Continua redescoperire a subiectivităţii umane, ca realitate profundă a eului fiecărei fiinţe în termenii libertăţii de învăţare, devine premisa...

Platon și Aristotel

1. DIALOGURILE LUI PLATON Platon se trage dintr-o familie ilustra, aristocratica, una din familiile conducatoare ale Atenei. Tatal sau, Ariston,...

Viață după Moarte

La aceasta întrebare atât religia cât si filosofia ofera o varietate de raspunsuri, unele credibile altele nu. Explicatiile lor adesea se contrazic...

Epicurism, Scepticism și Stoicism

Pentru a putea vorbi despre cele trei curente filosofice, respectiv : epicurism, scepticism si stoicism, se cuvine mai întâi a vorbi de unde...

Platon - paradigma sufletului

„ Este vazatorul nevazut, ascultatorul de neascultat, ganditorul de negandit, intelegatorul de neinteles”. Conditia sufletului si definirea...

Morală și Sinucidere în Condiții Extreme

Actiunea umana sta in chip necesar sub categoria moralitatii, fiindca nu se poate indrepta decat sau spre bine sau spre rau. Binele si raul apar ca...

Aristotel

ARISTOTEL (384 – 322 î. Hr.) În urma cu peste 2000 de ani, în 322 î.e.n., la Chalcis, în Eubeea, în împrejurari obscure se petrecea din viata...

Te-ar putea interesa și

Linearitatea și Ciclicitatea Timpului din Perspectivă filosofic-religioasă

Linearitatea şi ciclicitatea timpului din perspectivă filosofic-religioasă Cu referire specială la proiecţiile „formei” timpului în arhitectura...

Politicul românesc reflectat în politicile sociale - analiza factuală și proiectul filosofic

Introducere Motivul care stă la baza prezentei lucrări este acelaşi cu domeniu şi sursa de inspiraţie şi cercetare care au stat la baza...

Conceptul antropologiei la Kant. Importanță filosofiei kantiene pentru dezvoltarea antropologiei filo

Rezumat Am prezentat concepţia lui Immanuel Kant despre om, elementele de antropologie ale acestei concepţii. În capitolul introductiv am făcut o...

Filosofia școlastică medievală - Toma D'Aquino

Introducere Începutul evului mediu de obicei este legat de căderea imperiului Roman, însă cultura medievală s-a format în secolele I şi IV,...

Perspectivă filosofică asupra societății și a dreptului - Normele juridice în statul de drept - Dreptul moralei și morala dreptului

I. PERSPECTIVA FILOSOFICĂ ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI A DREPTULUI Filosofia dreptului privește dreptul în esența sa universală, spre deosebire de știința...

Filosofia Economică Liberală la Friedrich von Hayek

I. INTRODUCERE Școala austriacă contemporană, numită deseori ultraliberală sau cea de a doua scoală austriacă, este într-un fel mostenitoarea...

Dimitrie Cantemir - Rege între Filosofi și Filosof între Regi

Introducere Neamul nostru n-a dus niciodată lipsă de talente. Tot ce rămîne în urma unui om este numele. Sîntem un popor norocos, fiindcă noi,...

Friedrich Nietzsche și filosofia sa

Introducere Problemele filosofice au în cazul lui Nietzsche o motivaţie foarte personală; rareori un gânditor a filosofat atât de mult...

Ai nevoie de altceva?