Filosofie - Note de Curs

Curs
7.1/10 (23 voturi)
Domeniu: Filosofie
Conține 17 fișiere: doc
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 15157
Mărime: 107.43KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristea Tanta
Cursuri: 1 - 12 si inca niste documente in plus

Cuprins

Filozofia ca forma a cunoasterii

Specificul cunoasterii filozofice

Conceptul de existenta (1)

Conceptul de existenta (2)

Determinismul

Gnoseologia (teoria cunoasterii)

Raporturi dintre cauzalitate si finalitate

Clasificarea si caracterizarea valorilor

Omul si umanismul

Problematica adevarului

Rolul actelor umane in viata individului

Valori economice

Libertate,responsabilitate si democratie

Necesitate si intamplare

Nevoia de filozofie

Ontologia - componenta a filozofiei

Ratiunea

Extras din document

Filozofia s-a nascut din nevoia permanenta a omului de a sti cine este el in aceasta lume , care este specificul existentei sale in raport cu natura si societatea in care traieste , din necesitatea de a avea constiinta lucida de sine si de tot ceea ce il inconjoara .

Constantin Noica definea filozofia ca idee care se ridica la puterea intregului , a lumii ca totalitate si tot odata ca una din formele de intoarcere a omului la sine , a constiintei de sine .

Atata timp cat va exista omul pe acest pamant el se va intoarce mereu la sine reflectand asupra existentei sale si a lumii . Omul este si o fiinta metafizica care nu poate exista si avea deplin liniste fara o constiinta lucida de sine , fara o filozofie .

Filozofia a fost implicata in toate marile transformari ale societatii moderne . Am putea concepe lumea culturii si democratiti antice grecesti fara filozofia pe care a dezvoltat-o , fara gandirea lui Socrate , Platon , Aristotel ?

Pentru a intelege cu adevarat revolutiile moderne mai ales pe cele din Anglia si Franta care au pus bazele statului de drept si ale democratiei renascute in tarile europene fara puternica relansare a filozofiei gandiri teoretice in perioada premergatoare fara contributiile in filozofie ale lui Bacon , Hopps , Hume , Locke in Anglia si ale lui Descartes , Rousseau , Voltaire si apoi ale eciclopedistilor in Franta ?

Am putea continua cu intrebarile despre modernizarea Germaniei in secolul XIX care ar fi greu de imaginat fara ideile filozofiei premergatoare ale unor ganditori ca Leipnitz , Hegel chiar si impactul pe care l-a avut gandirea lui Marx in ultima suta de ani cu toate ca socialismul a esuat in Europa tine si el de rorlul social al filozofiei respective .

Insasi cultura , ca si identitatea noastra ar fi de neconceput fara componenta ei filozofica .

Lipsita de aportul filozofiilor istoria societatilor si a lumii in ansamblul ei ar fi incomparabil mai saraca in valori spirituale si actionale . Acelerarea ritmului schimbarilor in istorie , intensificarea interdependentelor la nivel mondial din ultimele decenii , dezvoltarea stiintelor si implicatiile lor metafizice fac si mai acuta nevoia omului contemporan de filozofie .

Filozofia ramane o aspiratie umana permanenta , o apoteoza a cunoasterii teoretice si acunoasterii culturale .

2. Metafilozofia

Totalitatea consideratiilor despre ceea ce este in fond filozofia ca modalitate specifica de cunoastere , despre obiectul si problematica ei ca si a celor proivind functiile filozofie si relatiile ei cu stinta si cu practica ei sociala , cu lumea valorilor si cu intreaga creatie culturala se constituie intr-un corp de reflexii ale filozofiei asupa ei insasi care este cunoscut sub numele de metafilozofie .

Metafilozofia este filozofia filozofiei , este constiinta de sine a filozofiei asa cum filozofia insasi este la randul ei constiinta de sine a omului in lume .

Metafilozofia a fost caracterizata cu claritate de Lucian Blaga ca o constiinta filozofica.

Metafilozofia este si un fel de constiinta de sine pentru filozofi asa cum este constiinta de sine pentru artisti sau constiinta stiintifica pentru cercetatorii stintifici .

Prafrazand o maxima a lui Rables : “ stiinta fara cunostinta este ruina sufletului “ putem afirma ca filozofia fara metafilozofie poate sa-l duca pe filozof in impas .

3.Definirea filozofiei

Etimologia termenului de filozofie provine din contopirea a doua cuvinte grecesti : un prefix derivat din “ filia “ ( dragoste , iubire ) si o radacina “ sofia “ ( intelepciune ) .

Aceasta semnificatie a termenului de filozofie apartine lui Pitagora care din modestie nu s-a considerat intelept si si-a zis “ iubitor de intelepciune “ .

Mai sigur este ca acest cuvant a fost intrebuintat in cercul elevilor lui Socrate in veacul al V-lea inaintea lui Hristos si de la acestia a ramas ca mostenire nestirbita viitorului .

Termenul de filozofie a diferit din antichitate si pana in zilele noastre , astfel in antichitate ea fost denumita stiinta intelepciunii sau stiinta fericiirii sau stiinta externa a cunoasterii adevarate a statornicului, a identicului , atiparelor ideale externe si absolute ale lucrurilor numite idei ( Platon ) sau stiinta primelor principii si cauze ( Aristotel ) sau stiinta lucrurilor umane si divine ( Cicero ) .

Daca in antichitate filozofia a desemnat orice predilectie pentru intelepciune orice preocupare intelectuala in epoca moderna ca urmare a eforturilor progresive ale spiritului de a cunoaste lumea si pe sine in raporturile cu ea filozofia dobandeste o semnificatie mai restransa , accentul fiind pus pe dimensiune rational explicativa a acestuia . In aceasta viziune Emanuel Kant spunea ca ca filozofia este o cunoasterea rationala prin concepte pure , este stiinta supozitiilor , a conditiilor cunoasterii si actiunii ai in acelasi timp sistemul cunoasterii filozofice .

Fichte defineste filozofia ca stiinta a absolutului iar Hegel spune ca “ numele de filozofie a fost dat intregii stiinte care se ocupa de cunoasterea naturii statornice si a unversalului in oceanul singularitatii empirice precum si a necesarului a legilor si dezordinea aparenta a multimii infinite a intamplatorului “

Schopenhauer arata ca filozofia este stiinta exprimata in concepte a carei sarcina este ca intreaga esenta a lumii sa o repete in concepte in mod abstract , general si clar .

In secolul XIX reactia fata de caracterul teoretico-speculativ a dus la aparitia pozitivismului , conceptie filozofica ce respinge filozofia ca o reprezentare teoretice generalizata asupra lumii .

Filozofia pozitivista afirma limitarea acesteia la fapte obsevabile pe care ea trebuie sa le descrie si doar in subsidiar sa le aplice .

Auguste Compte considera filozofia ca sistemul total a cunostintelor omenesti iar Spencer credea ca filozofia consta in cunoasterea totala unificata .

La sfarsitul secolului XIX si inceputul sec XX Wenndt afirma despre filozofie ca este stiinta generala care incearca unificarea intr-un sistem necontradictoriu a tuturor cunostintelor oferite de cunostintele particulare . De pe pozitia pragmatismului Jones crede ca filozofia exprima o anumita atitudine , o uniune si unitate de scop a inteligentei si vointei .

In legatura cu definitai filozofiei mentionam si opinia unor ganditori remani :

Titu Maiorescu arata ca filozofia este nazuinta spre intelepciune .

P.Negulescu definea filozofia ca fiind analza primelor principii si sinteza ultimelor rezultate ale stiintei in vederea explicarii totale a universului .

Constantin Radulescu Motru spune ca filozofia studiaza principiile fundamentale ale orcarei stiinte clarificand concepte de baza ale stiintelor si armonizand punctele de vedere divergente , fiind singura si unica disciplina teoretica rationala care ne ofera o cunostinta unitara , cunostinta cea mai completa si cea mai putin relativa din lume .

Mircea Florian propune filozofiei doua mai acceptii :

1. Filozofia este stiinta fundametelor , a principiilor ai legilor cele mai cuprinzatoare ale lumii .

2. Filozofia este o conceptie asupra vietii omului pentru a descoperi sau crea idealuri si valori aducatoare de fericire si innobilare .

Dumitru Rosca definea filozofia ca fiind conceptia generala despre lume , rod al ununi effort spre sinteza totala , doctrina care pretinde sa ne dea o imagine de ansamblu a existentei considerata in totalitatea ei .

Constantin Noica subliniaza caracterul integrativ al filozofiei afirmand ca ea este una de la actul logic la cel gnoseologic ( actul cunoasterii ) si de aici la actul etic si estetic .

Preview document

Filosofie - Note de Curs - Pagina 1
Filosofie - Note de Curs - Pagina 2
Filosofie - Note de Curs - Pagina 3
Filosofie - Note de Curs - Pagina 4
Filosofie - Note de Curs - Pagina 5
Filosofie - Note de Curs - Pagina 6
Filosofie - Note de Curs - Pagina 7
Filosofie - Note de Curs - Pagina 8
Filosofie - Note de Curs - Pagina 9
Filosofie - Note de Curs - Pagina 10
Filosofie - Note de Curs - Pagina 11
Filosofie - Note de Curs - Pagina 12
Filosofie - Note de Curs - Pagina 13
Filosofie - Note de Curs - Pagina 14
Filosofie - Note de Curs - Pagina 15
Filosofie - Note de Curs - Pagina 16
Filosofie - Note de Curs - Pagina 17
Filosofie - Note de Curs - Pagina 18
Filosofie - Note de Curs - Pagina 19
Filosofie - Note de Curs - Pagina 20
Filosofie - Note de Curs - Pagina 21
Filosofie - Note de Curs - Pagina 22
Filosofie - Note de Curs - Pagina 23
Filosofie - Note de Curs - Pagina 24
Filosofie - Note de Curs - Pagina 25
Filosofie - Note de Curs - Pagina 26
Filosofie - Note de Curs - Pagina 27
Filosofie - Note de Curs - Pagina 28
Filosofie - Note de Curs - Pagina 29
Filosofie - Note de Curs - Pagina 30
Filosofie - Note de Curs - Pagina 31
Filosofie - Note de Curs - Pagina 32
Filosofie - Note de Curs - Pagina 33
Filosofie - Note de Curs - Pagina 34
Filosofie - Note de Curs - Pagina 35
Filosofie - Note de Curs - Pagina 36
Filosofie - Note de Curs - Pagina 37
Filosofie - Note de Curs - Pagina 38
Filosofie - Note de Curs - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Filosofie - Note de Curs
    • curs 1 - Filozofia ca forma a cunoasterii.doc
    • curs 2 - Specificul cunoasterii filozofice.doc
    • curs 3 - Conceptul de existenta (1).doc
    • curs 4 - Conceptul de existenta (2).doc
    • curs 5 - Determinismul.doc
    • curs 6 - Gnoseologia (teoria cunoasterii).doc
    • curs 7 - Raporturi dintre cauzalitate si finalitate.doc
    • curs 8 - Clasificarea si caracterizarea valorilor.doc
    • curs 9 - Omul si umanismul.doc
    • curs10 - Problematica adevarului.doc
    • curs11 - Rolul actelor umane in viata individului.doc
    • curs12 - Valori economice.doc
    • Libertate,responsabilitate si democratie.doc
    • Necesitate si intamplare.doc
    • Nevoia de filozofie.doc
    • Ontologia - componenta a filozofiei.doc
    • Ratiunea.doc

Alții au mai descărcat și

Existența creștină autentică și formele sale decăzute

Ceea ce mi-am propus să arăt în această lucrare este ceea ce înseamnă creştinismul în virtutea unei existenţe autentice care se delimitează de...

Dincolo de Angoasă

Continua redescoperire a subiectivităţii umane, ca realitate profundă a eului fiecărei fiinţe în termenii libertăţii de învăţare, devine premisa...

Dimensiunea Estetică a Magiei

INTRODUCERE Fiecare timp, fiecare eră îşi are magia ei.Discutând despre magie şi căutându-i manifestările în toată istoria lumii, observăm că ea...

Estetica Ambientală

Estetica ambientală Estetica amenajărilor interioare Camerele au tot felul de dimensiuni, in functie de ce anumea gandea arhitectul atunci cand...

Critica Facultății de Judecare

“Critica facultăţii de judecare” , această creaţie aparţine marelui filosof modern Immanuel Kant Lucrarea dată este creată din două părţi , în...

Dezvoltarea Filozofiei în Grecia Antică

INTRODUCERE Filosofia grecească n-a apărut dintr-o dată deplin formată, ci a fost precedată şi pregătită de o experienţă de gândire imemorială, ce...

Conceptul de adevăr

Întroducere Preocuparea omului pentru aflarea importanţei cunoaşterii, a rolului şi locului ei în ansamblul activităţilor şi valorilor umane...

Aforisme și Scrisori - Friedrich Nietzsche

Scrisoriile lui Friedrich Nietzche au fost publicate pentru prima dată în 1902-1909. Ecoul lor a rămas restrâns multă vreme deoarece Nietzche în...

Te-ar putea interesa și

Perspectivele Turismului Religios în România

INTRODUCERE În ultimele decenii ale secolului XX, turismul mondial şi-a diversificat formele de manifestare pe plan internaţional, încercând să...

Platon și Aristotel

1. DIALOGURILE LUI PLATON Platon se trage dintr-o familie ilustra, aristocratica, una din familiile conducatoare ale Atenei. Tatal sau, Ariston,...

Epicurism, Scepticism și Stoicism

Pentru a putea vorbi despre cele trei curente filosofice, respectiv : epicurism, scepticism si stoicism, se cuvine mai întâi a vorbi de unde...

Bazele Stiintei Politice

III. NOTE DE CURS BAZELE STIINTEI POLITICII Politica şi puterea. Aristotel definea omul drept “animal politic” (Politica - Casa şcoalelor,...

Zoroastrismul

Capitolul I Mai ȋnainte de Zoroastru Răsfoind file de istorie, aflăm cum în Orientul Apropiat, la Vest de râul Indus, la Est de Mesopotamia, la...

Mozaismul

Capitolul I Arameii preavramici Arameii, un popor de neam semitic, vorbind o limbă înrudită cu limbile asiro-babilonienilor şi a fenicienilor,...

Psihologia Educationala

Statutul epistemologic al stiintelor educatiei Termenul folosit: stiintele educatiei. ,,Nevoia de a cunoaste mai bine copilul si de a tine seama...

Filosofie

I. Specificul si rosturile filosofiei "În timp ce în stiinta e vorba despre lucruri chiar atunci când se vorbeste despre om (omul adica e privit...

Ai nevoie de altceva?