Geneza culturală modernă

GENEZA CULTURALA A MODERNITATII

1- Elemente pentru o definitie a culturii- Definitii ale modernitatii- Etapele si sursele modernitatii.- Legatura dintre cultura ca praxis si ipostazele civilizarii-

Pentru a desemna limitele unei introduceri privind geneza culturala a modernitatii, sa aratam mai întâi ca un curs privind premizele culutrale ale modernitatii porneste de la o anumita perceptie, semnificatie, misiune atribuita culturii- Anume, faptul ca ne putem reprezenta cultura în forma unor structuri inteligibile legate de o realitate care se poate cunoaste, învata, transmite- Din acest punct de vedere, consideram cultura moderna ca un produs multistratrificat al activitatii omului, mai precis a individului uman care priveste critic atât natura cât si societatea- O asemenea pozitie de relationare cu domenii tot atât de diverse precum economia, politicul, tehnologiile, artele, îl distanteaza cu necesitate pe om de produsele activitatii sale, conditionând însa reproducerea conditiei sale de fiinta sociala, prin diversitatea formelor de reprezentare ale culutrii moderne- Cultura moderna continua traditia ce se naste din întreg praxis-ul uman, din alcatuirea unor straturi de influente prin care existenta omului este îmbogatita atât material cât si spiritual- Dar ea reprezinta un prag al separarii de traditie, însemnând un demers profesionalizat spre inovatie, depasire realitatii existenta- În cuprinsul acestei definiri generice privind modernitatea, este important sa urmarim de asemenea modalitatile pragmatice prin care aceasta se realizeaza, urmarind nu doar desprinderea fata de traditie,dar si constituirea unor tendinte de deszvoltare culturale moderne localizate în functie de contextualitate, ceea ce creeaza relieful divers al modernitatii, versiunile unor modele culturale care instaureaza modernitatea propriu-zisa- Modernitatea presupune dinamica unei structuri de evolutie flexibila Bauman- Exista un tot mai crescând interes manifestat de consumatorii de cultura pentru informatia asupra identitatilor pe care teoriile culturale le pot oferi, asupra mijloacelor tehnologiei culturale contemporane, asupra perspectivei devenirii culturale într-o lume care se declara a schimbarii- Consumatorul de cultura este azi adaptat nevoii unei formari continue, si din aceasta perspectiva o introducere în teoria modelelor culturale îl poate informa despre cultura în general, despre modelele culturale în special, ca forma de aplicabilitate a culturii la o realitate contextuala sociala, politica, materiala, spirituala.

Mai întâi trebuie sa acceptam ideea unei stratificari si istoricitati a culturii, în urma careia apare modernitatea, a faptului ca în pofida unor diferente vizibile între numeroase surse în care este produsa, cultura în general, si cu atât mai mult cultura moderna nu are un centru unic- De asemenea, trebuie sa consideram existenta culturii moderne ca un complex de practici care pornesc de la un nivel teoretic are un caracter de reprezentare accentuat simbolic ori formal- Simbolizarea si formalizarea relitatii în modernitate ocupa un loc important, influentând practicile cotidiene, capitalulu de valore al modernitatii, valorile ei, conduita omului modern- În acest sens, reamintim contextualitatea si constrângerea ( autoconsrtângerea) pe care conduita culturala moderna o accentueaza mai pregnant decât în caczul culturii traditîonale- În continuare trebuie sa largim întelesul pe care îl dam culturii, sa trecem de la o comprehensiune strict spirituala a acesteia, cum este cazul în care definim cultura ca un set de opere capitale ale omenirii din domeniiul artei, stiintei, etc., si sa cuprindem în acest cerc semantic întreaga activitate constienta a omului, ce sustine astfel praxis-ul sau social- S-a facut altadata distinctia între cultura si civilizatie, sustinându-se dupa celebra formula a lui Oswald Spengler, ca civilizatiile reprezinta stadiul actual al unor culturi extincte- Luând în seama dezvoltarea studiului modernitatii pornind din diferite unghiuri, cel economic, prin teoriile economice ale modernitatii, cel poilitic privind conceptul de democratie ori statalitatea moderna, relatiile internatîonale în modernitate, ori cele ale artei, avangarda ca fenomen al modernitatîi, sfera întelesului conceptului de cultura moderna se afla într-o continua extensiune- Cultura este inextricabil legata de existenta sociala, dar nu trebuie redusa la o explicatie de tip strict sociologic- Ideea vehiculata a "mostenirilor culturale" u poate face din cultura un exponat de muzeu, atribut al unei clase, unui grup de indivizi care o transforma într-o forma de proprietate simbolica- Este adevarat ca prin traditie, se întelege în general o transmitere, o subordonare în numele unei idealitati de la o generatie la alta, pierzându-se adesea din vedere ca traditia prin care cultura se conserva este de fapt un sir neîntrerupt de metamorfoze si înnoiri- Relatia dintre traditie si inovatie este prezenta în cele mai vechi forme culturale, dar este adevarat ca politicile prin care noutatea este produsa devine un obiect în sine de-abia în modernitate- În al doilea rând, cultura moderna trebuie înteleasa ca o entitate în continua schimbare, în care ierarhiile de valori sunt modificabile în functie de dezvoltarile succesive ale unor modele culturale moderne adoptate de diferite comunitati- Într-o încercare de a depasi unele neajunsuri în întelegerea sensurilor complementare ale culturii moderne, trebuie sa ne apropiem de dinamicii diversitatii pe care o instituie modernitatea, a nasterii institutiilor moderne, de procesele de schimbare ireversibila a valorilor prin care realitatea lumii de azi este perceputa- Un exemplu care poate dovedi modul radical inovator al tehonologiei si rolulu acesteia îîîîn cultura modeerna- În acest mod vom reusi sa extindem sensurile conceptului de cultura la dimensiunile lumii în care traim azi, sa nu întelegem cultura dupa definitii care au fost formulate ieri.

- Pentru a întelege diversitatea culturii moderne, a modernitatii în lantul ei neîntrerupt de transformari care ne conditioneaza, este necesar sa privim critic descrierea culturii ca fenomen organic- Comparatia culturii cu un organism viu este expresie unei analogii proprii modului de gândire uman- În acest fel de poate imagina o translare a formelor culturii dintr-o epoca în alta, închipuindu-ne un model de crestere al culturii, care este de fapt fondat pe o interpretare metafizica- Astfel suntem pregatiti sa ne închipuim cultura ca un construct care trebuie sa ne ajute sa ne schimbam într-un mod care sa ne permita standarde de viata mai bune, mai confortabile, mai moderne într-un cuvânt- O asemenea perceptie a culturii este influentata de instrumentalismul culturii, conform caruia acumularea de informatie, cultivarea în sine trebuie sa aiba un efect imediat asupra societatii- La celalalt capat se afla ideea ca cultura nu se ocupa decât de probleme spirituale, si ca pentru întelegerea acestora este nevoie de o initiere speciala- Ambele viziuni sunt extreme, ori pot corespunde unor aplicatii diferite ale sensurilor culturii- Cultura moderna ca si concept general trebuie sa creeze un efect asupra realitatii înconjuratoare, sa desavârseasca calea omului spre actiune, dupa cum zestrea teoretica a culturii se extinde mereu prin alte contributii teoretice- Cultura moderna prescrie în cele din urma demersul actiunii umane, care este astfel corectata, reconstruita- În functie de acest demers rational si rationalizant,- perspectiva comprehensiva asupra culturii permite diviziuni locale si temporale, evaluari care pun în lumina diferentele fara a manipula aceste deosebiri cu scopul de a înalta ierahii de putere-