Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 73 în total
Cuvinte : 46100
Mărime: 180.77KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Romulus Chirita
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE CATEDRA DE SOCIOLOGIE ŞI FILOSOFIE

Extras din document

PARTEA I

FILOSOFIA ÎN GRECIA ANTICĂ

CAPITOLUL 1

1. GENEZA CIVILIZAŢIEI GRECEŞTI

1.1. MIRACOLUL GRECESC

Hegel începe secţiunea consacrată filosofiei antice greceşti din Prelegerile de istoria filosofiei cu observaţia că toţi oamenii cultivaţi din Europa „se simt în largul lor“ când este vorba despre Grecia. Ar exista deci o consonanţă spirituală ancestrală care-i face pe occidentali „să se simtă la ei acasă“ ori de câte ori aud vorbindu-se despre Grecia.

Gândul filosofului german sugerează că matca spiritului occidental este vechea Eladă. În favoarea acestei teze pledează convingător faptul că ştiinţa, arta şi filosofia occidentală îşi au, toate, nu numai izvoarele, ci şi matricea configuratoare fundamentală în Grecia antică. Datorăm grecilor atât spiritul teoretic, cât şi pe cel practic. Căci nu numai rigoarea gândului, ci şi conştiinţa faptei tot la ei a prins, pentru prima oară, consistenţă.

Tot grecii au descoperit demnitatea individului şi valoarea libertăţii, au gândit primii în termeni teoretici raporturile dintre individ şi colectivitate, au „cântărit“ binefacerile şi exigenţele traiului oamenilor în comun, punând bazele ştiinţei politice şi pe ale moralei şi „inventând“ cea mai rezonabilă formă de organizare politică a societăţii din câte a cunoscut istoria – democraţia. Au creat alfabetul, pe care-l va prelua aproape întregul Occident, au făurit tiparele logice definitive în care va gândi umanitatea, au întemeiat un număr impresionant de ştiinţe, au fixat pentru milenii canoanele artei occidentale, au preţuit frumuseţea corpului şi virtuţile spiritului uman, au stimulat competiţia liberă a valorilor şi au cinstit spiritul sportiv...

Cine sunt, de fapt, grecii, acest admirabil popor, care a marcat atât de profund nu doar destinul Occidentului, ci şi pe al întregii umanităţi?

Să precizăm, mai întâi, că grecii nu s-au numit niciodată pe ei înşişi greci (vor fi „botezaţi“ graeci mult mai târziu de către romani); în epoca miceniană ei erau cunoscuţi, mai ales sub numele de aheeni, fapt atestat şi de poemele homerice, cele mai timpurii creaţii literare greceşti care ne-au parvenit. La sfârşitul epocii obscure (secolul VIII î.Hr.) toţi termenii anteriori care-i denumeau fuseseră deja înlocuiţi de hellen, iar Hellas devenise denominativul care desemna arealul pe care-l ocupau. În întreaga antichitate Hellas n-a denumit însă o ţară, căci grecii nu vor fi niciodată uniţi din punct de vedere teritorial sau politic, ci, mai degrabă, o abstracţie, cum va fi, de exemplu, creştinătatea pentru Evul Mediu ori lumea arabă pentru epoca noastră. Datorită răspândirii grecilor în întregul bazin mediteranean şi al Mării Negre, ca urmare, mai ales, a colonizărilor timpurii masive, Hellas nu s-a limitat în antichitate la Grecia continentală şi la insulele din Marea Egee, ci a cuprins o arie teritorială imensă, de forma unei elipse aplatizate (căci în afara Greciei propriu-zise civilizaţia greacă n-a depăşit decât în puţine cazuri zonele litorale), incluzând şi litoralul Mării Negre, coastele vestice ale Asiei Mici, sudul Italiei şi cea mai mare parte a Siciliei, continuând spre vest pe ambele maluri ale Mediteranei, până la Cirene şi Libia, pe malul african şi până la Marsilia şi sudul Spaniei, pe cel european. În pofida acestei ample dispersii, a fărâmiţării politice şi a numeroaselor războaie pe care le-au purtat între ei, grecii s-au caracterizat în întreaga antichitate printr-o remarcabilă unitate lingvistică şi culturală şi au avut conştiinţa unităţii lor etnice fundamentale, a cărei expresie şi simbol au devenit, începând din anul 776 î.Hr., Jocurile olimpice. Herodot scria, în acest sens, că toţi grecii, indiferent unde locuiau, se considerau „de-un neam şi de-o limbă, cu sanctuare ale zeilor şi ritualuri comune, cu obiceiuri asemănătoare”. Ei îi numeau pe toţi cei care nu aveau ca limbă maternă greaca barbari (deoarece considerau că vorbirea lor era aspră şi de neînţeles, părând a repeta la nesfârşit o singură silabă „bar-bar-bar...) şi îi socoteau a fi nu numai diferiţi de ei, ci şi, cel mai adesea, inferiori de la natură, fie că era vorba de indivizi aparţinând unor civilizaţii evoluate, ca egiptenii ori perşii, fie mai puţin evoluate, ca sciţii sau tracii.

Grecia a fost dintotdeauna un ţinut muntos, sterp, sărac, neprielnic atât pentru agricultură, cât şi pentru păstorit. Această ariditate a mediului natural a făcut ca populaţiile migratoare, care s-au revărsat în întreaga antichitate dinspre Asia, să ocolească Grecia continentală, preferându-i câmpiile mănoase din centrul Europei. Grecii au avut astfel răgazul să-şi împlinească destinul, spre deosebire de alte popoare ale antichităţii, al căror debut istoric promiţător a fost curmat de invazii străine devastatoare. Zgârcenia naturii i-a făcut pe greci inventivi şi cumpătaţi, i-a determinat să facă comerţ şi să întemeieze colonii. Căci nu spiritul de aventură i-a împins să-şi părăsească meleagurile natale şi să cutreiere lumea, ci sărăcia. Prosperitatea grecilor, atâta câtă a existat în antichitate, nu a fost un dar al naturii, ca pentru alte popoare (Herodot spunea inspirat că Egiptul este un dar al Nilului), ci a fost cucerită pas cu pas, printr-o permanentă încleştare cu natura şi cu propriile lor limite. Paradoxal, sărăcia (cele mai importante „bogăţii“ naturale ale Greciei antice erau: măslinul, viţa de vie şi... caprele, la care se poate adăuga... lutul, cu calităţi într-adevăr excepţionale, din care au dezvoltat o veritabilă industrie ceramică, care furniza o mare parte a articolelor lor de export), a reprezentat pentru greci o binefacere! Relieful accidentat al Greciei explică, cel puţin în parte, şi faptul că, în pofida conştiinţei timpurii a unităţii etnice, locuitorii ei n-au reuşit în întreaga antichitate să formeze un stat unitar, după model oriental, rămânând divizaţi într-o puzderie de oraşe-stat. Acest relief este alcătuit, în cea mai mare parte, din munţi înalţi, puţin accesibili, separaţi de văi înguste, în care s-au concentrat aşezările umane. Posibilităţile de comunicaţie terestră limitate au izolat comunităţile umane şi le-au obligat să dezvolte navigaţia. Acest izolaţionism a determinat, pe fondul unităţii etnice fundamentale, o mare diversitate de tradiţii, credinţe, obiceiuri etc. locale, iar diversitatea culturală constituie, se ştie, cel mai puternic ferment al creativităţii.

1.2. PREISTORIA GRECIEI

Actualul teritoriu al Greciei a fost locuit neîntrerupt de la sfârşitul paleoliticului.

Preview document

Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 1
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 2
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 3
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 4
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 5
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 6
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 7
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 8
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 9
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 10
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 11
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 12
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 13
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 14
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 15
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 16
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 17
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 18
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 19
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 20
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 21
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 22
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 23
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 24
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 25
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 26
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 27
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 28
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 29
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 30
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 31
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 32
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 33
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 34
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 35
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 36
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 37
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 38
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 39
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 40
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 41
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 42
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 43
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 44
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 45
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 46
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 47
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 48
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 49
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 50
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 51
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 52
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 53
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 54
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 55
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 56
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 57
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 58
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 59
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 60
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 61
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 62
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 63
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 64
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 65
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 66
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 67
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 68
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 69
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 70
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 71
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 72
Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecești - Pagina 73

Conținut arhivă zip

  • Prelegeri de Istoria Filosofiei Antice Grecesti.doc

Alții au mai descărcat și

Existența creștină autentică și formele sale decăzute

Ceea ce mi-am propus să arăt în această lucrare este ceea ce înseamnă creştinismul în virtutea unei existenţe autentice care se delimitează de...

Dincolo de Angoasă

Continua redescoperire a subiectivităţii umane, ca realitate profundă a eului fiecărei fiinţe în termenii libertăţii de învăţare, devine premisa...

Viață după Moarte

La aceasta întrebare atât religia cât si filosofia ofera o varietate de raspunsuri, unele credibile altele nu. Explicatiile lor adesea se contrazic...

Problema Miracolelor

Inainte de a incepe dezbaterea problemei miracolelor consider necesar sa incercam sa definim termenul “miracol”. Miracol (lat. “miraculum”-...

Morală și Sinucidere în Condiții Extreme

Actiunea umana sta in chip necesar sub categoria moralitatii, fiindca nu se poate indrepta decat sau spre bine sau spre rau. Binele si raul apar ca...

Epicurism, Scepticism și Stoicism

Pentru a putea vorbi despre cele trei curente filosofice, respectiv : epicurism, scepticism si stoicism, se cuvine mai întâi a vorbi de unde...

John Locke

1. Istoric despre viaţa lui John Locke John Locke s-a născut în anul 1632 la Wrington, o localitate Ia cinci mile depărtare de oraşul Bristol....

Etica Buddhistă

INTRODUCERE Etica Buddhistă este foarte interesantă, însă nu prea acceptată de adepţii eticii creştine. Cu toate acestea a fost una dintre primele...

Te-ar putea interesa și

Istoria Filosofiei Moderne

1. Istoria filosofiei în domeniul disciplinelor filosofice. Conceptul de premodernitate şi metoda de cercetare 1. Istorialitatea omului...

Filosofie

P R E F A Ţ Ă Selectarea problemelor filosofice pentru prezentarea lor într-un curs de filosofie, destinat celor care studiază disciplinele...

Ai nevoie de altceva?