Raționalitate și decizie

Raţionalitatea şi decizia sunt două concepte care intră în raporturi logice atât de bine strânse, încât ar putea să pară nefiresc să se discute separat despre ele. Cu toate acestea, problema raţiunii şi a raţionalităţii poate trece dincolo de sfera decizională, şi, chiar dacă deciziile intră în sfera unui proces raţional şi raţionalizat, sfera decizională nu se rezumă doar la atât.

Ca fundamentare teoretică, problematica deciziei este, fără îndoială, o preocupare a modernităţii. Definirea deciziei îmbracă diverse forme teoretice şi metodologice de la un autor la altul, în funcţie de domeniile ştiinţelor sociale sau de anumite probleme sau fenomene urmărite.

Definiţia dată de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române surprinde mai multe dimensiuni ale termenului. Decizia este „hotărâre luată în urma unei examinări unei probleme, a unei situaţii. Este acea soluţie luată”.

La modul general, decizia „pune accentul pe alegerea unei căi de acţiune sau adoptarea unei soluţii din mai multe posibile, şi anume aceea care este considerată cea mai avantajoasă în atingerea unor obiective.”

O altă definiţie susţine că decizia „reprezintă un proces dinamic de alegere raţională a unei linii de acţiune din mai multe variante posibile în vederea realizării unui obiectiv”.

Poate fi considerată acel „act de voinţă, având ca scop realizarea unui obiectiv, în baza unui proces de evaluare a mijloacelor necesare şi a consecinţelor realizării acestuia şi care generează o anumită modificare de comportament al factorilor implicaţi.”

În baza acestor definiţii se pot sintetiza o serie de trăsături ale deciziei:

- este un proces orientat spre un scop stabilit;

- are la bază un demers logic;

- presupune un anumit tip de raţionalitate contextuală;

- se identifică procesului premergător hotărârii şi cu cel ulterior, al implementării ei;

- este un act de voinţă;

- presupune o situaţie iniţială problematică în baza căreia se face o alegere.

Aşadar, putem spune că decizia este un proces complex care presupune un curs de acţiune logic, orientat către atingerea unui scop, ce poate fi îndeplinit prin alegerea unei soluţii dintre cele mai multe alternative posibile.

Clasificarea deciziilor

După numărul participanţilor deciziile se pot împărţi în:

1. Decizii individuale – decizia este luată de o singură persoană;

2. Decizii de grup – apar atunci când se înregistreză un proces de negociere;

3. Decizii colective – există cel puţin doi decidenţi implicaţi în procesul decizional;

4. Decizii colectivizate – sunt acele decizii care se aplică unei colectivităţi, cel care decide, decide pentru toţi, de exemplu: deciziile politice.

După gradul de cunoaştere a mediului, deciziile pot fi:

1. Decizii luate în condiţii de certitudine – atunci când starea mediului este sigură şi cunoscută pentru decident, procesul decizional ducând la un rezultat specific;

2. Decizii în condiţii de risc – decidentul deţine informaţii probabilistice legate de decizie şi de procesul decizional, astfel încât rezultatele pot fi sau nu pot fi concretizate;

3. Decizii în condiţii de incertitudine – decidentul nu dispune de informaţii asupra posibilităţii de realizare a acţiunilor şi a deciziilor sale. Există mai multe posibilităţi de implementare a deciziilor sale, dar acestea sunt total necunoscute decidentului din punctul de vedere al succesului implementării lor.