Statutul ontologico-gnoseologic al Contradicției

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 42 în total
Cuvinte : 11292
Mărime: 44.35KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Rusu Stefan

Extras din document

2.1. Statutul contradicţiei în logica clasică

2.1.1. Aristotel despre contradicţie şi contrarietate

Teoria aristotelică despre contradicţie se află expusă în mai multe locuri din corpusul aristotelic. Este convenabil să începem cu tratatul Despre interpetare, în care Stagiritul se ocupă de teoria judecăţii.

*

Problematica este introdusă prin definirea afirmaţiei şi a negaţiei, după cum urmează: „O afirmaţie este enunţarea că ceva aparţine la altceva; o negaţie este enunţarea că ceva nu apaţine la altceva” (6, 17a). Avem însă patru posibilităţi distincte de enunţare. Putem spune, aşadar

- Că ceea ce există există

Că ceea ce există nu există

Că ceea ce nu există nu există

Că ceea ce nu există există.

De aici rezultă că fiecărei afirmaţii îi corespunde o negaţie cu aceiaşi termeni, iar fiecarei negaţii îi corespunde o afirmaţie cu aceiaşi termeni. Contradicţia este defnită pornind de aici ca opoziţie între afirmaţie şi negaţie. Prin opoziţie se înţelege afirmarea şi negarea aceluiaşi predicat despre unul şi acelaşi subiect, în acelaşi timp şi sub acelaşi raport (nu omonimic, spune Aristotel).

Contradicţia este determinată mai departe luând în calcul nu numai calitatea judecăţilor, ci şi cantitatea lor. Aristotel stabilişte distincţia dintre universal şi individual, definind universalul ca ceea ce se afirmă despre mulţi, iar individualul ca ceea ce nu se afirmă despre mulţi. Contradicţia este un raport care apare atunci când un predicat se afirmă universal despre un subiect şi se neagă particular despre acelaşi subiect, de exemplu „Toţi logicienii sunt filosofi” şi „Unii logicieni nu sunt filosofi”. Înclinaţia noastră naturală, pre-teoretică, este însă de a considera contradictorii enunţurile de genul „Toţi logicienii sunt filosofi” şi „Nici un logician nu este filosof”. Aristotel numeşte aceste enunţuri contrarii. Particularitatea lor este că ambele sunt universale.

Contradicţia trebuie să numească o opoziţie maximă între enunţuri: nu numai calitatea lor trebuie să fie opusă (afirmativ – negativ) ci şi calitatea (universal – particular). Rezultă că opusul contradictoriu al unui enunţ afirmativ universal nu este un enunţ negativ universal, ci un enunţ negativ particular. Similar, contradictoriul unui enunt afirmativ particular nu este un enunţ negativ particular, ci un enunţ negativ universal: „Unele animale sunt carnivore” – „Nici un animal nu este carnivor”.

Raporturile de opoziţie văzute până acum s-au stabilit

- Între un enunţ universal şi unul particular (de calitate opusă)

Între două enunţuri universale (de calităţi opuse)

Rămâne de analizat cazul raportului dintre două particulare de calităţi opuse. De pildă, „Unii oameni sunt sinceri” şi „Unii oameni nu sunt sinceri”. Acest exemplu arată că ele pot fi ambele adevărate. Aristotel remarcă acest lucru atunci când spune că, dacă două enunţuri contradictorii nu pot fi ambele adevărate, opusele lor pot fi uneori ambele adevărate.

Conținut arhivă zip

  • Statutul Ontologico-Gnoseologic al Contradictiei.doc

Alții au mai descărcat și

Existența creștină autentică și formele sale decăzute

Ceea ce mi-am propus să arăt în această lucrare este ceea ce înseamnă creştinismul în virtutea unei existenţe autentice care se delimitează de...

Dincolo de Angoasă

Continua redescoperire a subiectivităţii umane, ca realitate profundă a eului fiecărei fiinţe în termenii libertăţii de învăţare, devine premisa...

Viață după Moarte

La aceasta întrebare atât religia cât si filosofia ofera o varietate de raspunsuri, unele credibile altele nu. Explicatiile lor adesea se contrazic...

Problema Miracolelor

Inainte de a incepe dezbaterea problemei miracolelor consider necesar sa incercam sa definim termenul “miracol”. Miracol (lat. “miraculum”-...

Morală și Sinucidere în Condiții Extreme

Actiunea umana sta in chip necesar sub categoria moralitatii, fiindca nu se poate indrepta decat sau spre bine sau spre rau. Binele si raul apar ca...

Epicurism, Scepticism și Stoicism

Pentru a putea vorbi despre cele trei curente filosofice, respectiv : epicurism, scepticism si stoicism, se cuvine mai întâi a vorbi de unde...

John Locke

1. Istoric despre viaţa lui John Locke John Locke s-a născut în anul 1632 la Wrington, o localitate Ia cinci mile depărtare de oraşul Bristol....

Etica Buddhistă

INTRODUCERE Etica Buddhistă este foarte interesantă, însă nu prea acceptată de adepţii eticii creştine. Cu toate acestea a fost una dintre primele...

Ai nevoie de altceva?