Analiza economico-financiară

CAPITOLUL 1.

FUNDAMENTELE TEORETICO-METODOLOGICE

ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

1.1. Necesitatea analizei economico-financiare

Necesitatea analizei economico-financiare a societăţilor comerciale reiese cel puţin din următoarele considerente:

- în primul rând, sporirea eficienţei întregii activităţi a societăţilor comerciale constituie un obiectiv central al analizei economico-financiare. Acest obiectiv se realizează prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi previzională a evoluţiei sistemului cibernetic al firmei, a rezervelor sale interne, precum şi a cauzelor care determină apariţia şi amplificarea acestora. În acest sens, analiza factorială a cifrei de afaceri, a producţiei exerciţiului, a productivităţii muncii, a costurilor şi a profitabilităţii, permite evidenţierea, evaluarea şi valorificarea rezervelor privind creşterea eficienţei economice, direcţionează eforturile firmei spre domenii nevalorificate suficient, oferă soluţii referitoare la menţinerea în afaceri a firmelor.

- în al doilea rând, scopul analizei economico-financiare este de cunoaştere a esenţei fenomenelor şi proceselor ce se derulează în mediul microeconomic, în scopul descoperirii legităţilor care guvernează portofoliul de afaceri al societăţilor comerciale.

- în al treilea rând, analiza economico-financiară, prin metodele şi procedeele sale, constituie un instrument indispensabil activităţii manageriale a societăţilor comerciale, întrucât oferă soluţii practice în vederea prevenirii şi înlăturării factorilor cu acţiune distructivă, şi crearea, pe această bază, a condiţiilor manifestării neîngrădite a factorilor cu influenţă pozitivă.

1.2. Obiectul analizei economico-financiare. Definirea conceptului de analiză

În Dicţionarul explicativ al limbii române, termenul analiză provine din limba franceză şi are un dublu înţeles. În primul rând, prin verbul a analiza (fr. analyser) se înţelege „ a cerceta un întreg, un fenomen etc. examinând fiecare element în parte”. În al doilea rând, substantivul analiză (fr. analyse) înseamnă „o metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte”.

În literatura economică de specialitate, există numeroase opinii în legătură cu definirea termenului de analiză.

Într-o accepţiune mai largă, efectuând o sinteză a acestor opinii putem spune că analiza, în general, reprezintă o cale de cercetare ştiinţifică a comportamentului fenomenelor şi proceselor ce se derulează în natură şi societate. Cercetarea analitică presupune descompunerea fenomenului sau procesului în componentele sale, stabilirea relaţiilor de coordonare şi subordonare dintre acestea, precum şi a împrejurărilor care le generează, le întreţin sau le anihilează apariţia.

Prin generalizarea concluziilor, analiza se completează cu sinteza, care este o metodă ştiinţifică de cercetare a fenomenelor, bazată pe trecerea de la esenţă la aparenţă de la particular la general, de la simplu la complex.

Analiza economică evidenţiază comportamentul fenomenelor şi al proceselor ce se derulează în mediul economic, prin utilizarea unor metode de investigare generale sau specifice acesteia.

Analiza economică are două componente şi anume: analiza stării economice (de gestiune) şi analiza stării financiare.

Analiza stării economice (de gestiune) pune în evidenţă gradul de utilizare intensivă şi extensivă a resurselor în procesul combinării şi substituţiei tehnico-economice a factorilor. Este vorba despre: analiza ofertei ca volum, structură, sortiment, ritmicitate, nivel al calităţii, analiza asigurării şi eficienţa utilizării factorilor de producţie (stocuri, capital fix, capital uman), analiza costurilor.

Analiza stării financiare reliefează rezervele nevalorificate ale profitabilităţii, lichidităţii, solvabilităţii, echilibrului financiar, comportamentului la bursa de valori a firmei şi aprecierea stării de faliment a firmelor.

În ultimii 20-25 de ani, analiza financiară a avut un dinamism accentuat datorită mutaţiilor mediului financiar şi creşterii riscului odată cu accentuarea turbulenţelor economico-financiare şi cu internaţionalizarea schimburilor de bunuri şi capital.