Audit Financiar

Modulul 1. Auditul financiar contabil –

Definire, rol şi obiective

Scopul unităţii de curs:

- Redarea unei imagini relevante asupra problematicii auditului;

- Prezentarea obiectivelor auditului financiar;

- Redarea criteriilor care stau la baza auditului financiar;

- Analizarea formelor de exercitare ale auditului financiar.

Obiective operaţionale:

După ce vor studia acest capitol, studenţii vor putea să:

- definească auditul;

- explice rolul auditului financiar;

- identifice obiectivele auditului financiar;

- prezinte criteriile care stau la baza auditului financiar;

- prezinte diferenţe între formele de exercitare ale auditului.

Timp de studiu: 2 ore

Lecţia 1.1. Definiţia şi rolul auditului financiar

Auditul, respectiv examinarea de către o persoană independentă şi competentă a fidelităţii reprezentărilor contabile şi financiare, a constituit şi constituie cheia de boltă pentru probitatea şi credibilitatea tranzacţiilor economice.

Activitatea de audit reprezintă o examinare profesională a unei informaţii, în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente, prin raportarea la un criteriu sau standard de calitate.

Denumirea de audit îşi are originea din latinescul „audiere”, care înseamnă a asculta, a audia, iar verbul englezesc „to audit” este tradus prin a controla, a verifica, a inspecta.

Organizaţiile economice şi sociale au produs întotdeauna informaţii contabil financiare. Nevoia de a verifica aceste informaţii implică un control al conturilor, o revizuire a acestora, o examinare critică efectuată de persoane de specialitate independente.

Realizarea oricărei misiuni de audit la organizaţiile economice, implică existenţa unor reguli precise, formalizate, cunoscute şi acceptate de emiţătorii şi receptorii informaţiei supuse auditului.

Aceste reguli sunt definite la nivel general naţional sau internaţional. Se ajunge la noţiunea de normă, care permite aprecierea calităţii unui audit în raport cu un sistem de referinţă.

Auditul financiar conduce la formarea unei judecăţi asupra conturilor şi nu la elaborarea situaţiilor financiare. Este un domeniu de acţiune în contabilitatea financiară şi deschide numeroase linii de cercetare.

Auditul nu era decât un ansamblu de norme, metode şi tehnici. După 1970 situaţia s-a schimbat în lumea anglo-americană, iar auditul financiar devine un domeniu de cercetare matur şi dezvoltat. Conceptul de raţionament profesional joacă un rol important în audit fiind împrumutate de la psihologii diverse cadre teoretice relative în luarea deciziilor.

Auditul este o intervenţie specifică, metodică de examinare critică şi evaluare fondată pe un referenţial contabil. Este un proces complex care constă în reunirea şi evaluarea de o manieră obiectivă şi sistematică a probelor relative la aserţiuni ce vizează faptele şi evenimentele economice. Scopul său este de a garanta corespondenţa între aceste aserţiuni şi criteriile admise, de a comunica rezultatele acestor investigaţii utilizatorilor interesaţi. Aceste elemente definitorii se aplică atât auditului financiar cât şi celui operaţional.

Auditul operaţional dezvoltat în ţările Uniunii Europene are ca obiectiv analiza riscurilor şi deficienţelor existente într-o entitate individuală sau de grup, în scopul de a acorda consiliere, recomandări, sau de a propune noi strategii pentru ameliorarea performanţelor .

Auditul de gestiune este cel mai cunoscut de marele public din lumea anglo-saxonă ţinând cont de descoperirile de fraudă prin probe convingătoare, deturnări de fonduri sau risipă, fie a purta o judecată critică asupra operaţiunilor de gestiune sau a performanţelor unei entităţi sau persoane ce sunt responsabile.

Rolul auditului financiar.

Auditul financiar are rolul de a:

- verifica respectarea cadrului conceptual al contabilităţii (postulate, principii, norme şi reguli de evaluare) general acceptate, a procedurilor interne stabilite de managementul agentului economic (audit intern şi statutar). Procedura reprezintă o înlănţuire logică de operaţiuni cu scopul de a atinge un anumit obiectiv.

- verifica şi certifica reflectarea corectă în contabilitate a situaţiilor financiare, imaginea lor fidelă, clară şi completă pe întregul exerciţiu financiar. Corelarea acestor verificări cu modul de aplicare a legislaţiei contabile inclusiv a Cadrului general de armonizare a reglementărilor contabile, Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (I.A.S.C.) .

Din Standardele Internaţionale de Contabilitate se desprinde că acest organism internaţional I.A.S.C., are următoarele obiective principale:

- să elaboreze în interesul public, un set unic de standarde globale de contabilitate cu o calitate ridicată, inteligibile şi cu caracter executoriu, care să solicite în situaţiile financiare şi în alte raportări financiare, informaţii calitative transparente şi comparabile, astfel încât să ajute participanţii pe pieţele de capital ale lumii, precum şi alţi utilizatori să îşi fundamenteze deciziile economice;

- să promoveze şi să accepte aplicarea riguroasă a acestor standarde;

- să găsească soluţii calitative pentru realizarea convergenţelor standardelor naţionale de contabilitate şi a standardelor internaţionale de contabilitate.