Conținutul Social - Economic al Impozitelor și Taxelor

1. Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile pe care le obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi termenul precis stabilit prin lege.

Conform Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată.

Din noţiunile menţionate recurg şi principalele trăsături ale impozitelor:

Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decât dacă există legea respectivă la impozit.

Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare.

Nerestituirea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.

Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate şi direct din partea statului, pe de altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în schimb în viitor.

Taxa reprezintă plata efectuată de către persoanele fizice şi juridice pentru serviciile prestate acestora de instituţiile publice care primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese legitime.

Trăsăturile specifice ale taxelor sunt:

- Plata neechivalentâ pentru servicii sau lucrări efectuate de organe sau instituţii care primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este neechivalentă deoarece, conform dispoziţiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mică comparativ cu valoarea prestaţiilor efectuate de organe sau instituţii de stat.

- Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită efectuarea unei activităţi din partea unei instituţii de stat.

- Taxele reprezintă o contribuţie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de diferite persoane în mod direct şi imediat.

Astfel, între cuantumul serviciilor sau activităţile prestate de către stat nu există un raport de echivalenţă, fiind independente de costul, preţul sau valoarea serviciului prestat, caracteristic pentru care taxele se deosebesc fundamental de preţurile mărfurilor sau tarifele serviciilor executate de agenţii economici. Preţurile şi tarifele oglindesc toate cheltuielile de producţie şi circulaţie, pe când taxele nu au decât o valoare simbolică.

Între impozite şi taxe există cîteva deosebiri:

- Astfel, în cazul impozitului, statul nu este obligat să presteze un echivalent direct şi imediat, pe când pentru taxe se prestează de către stat un serviciu direct şi, pe cît de posibil, imediat.

- Cuantumul impozitului se determină în funcţie de natura şi volumul venitului impozabil, în timp ce mărimea taxei depinde, de felul şi costul serviciului prestat.

- La impozite, termenele de plată se stabilesc în prealabil, în timp ce termenele de plată ale taxelor se fixează, de regulă în momentul solicitării sau după prestarea serviciilor.

2. Clasificarea impozitelor

Impozitele instituite în majoritatea statelor lumii sunt caracterizate prin diversitatea lor determinata de deosebirile care privesc atât trăsăturile de forma cât şi de conţinut. Pentru a observa mai uşor efectele diferitor categorii de impozite pe plan economic, social, politic este nevoie de grupat impozitele pe baza unor criterii ştiinţifice.

- După principalele trăsături de fond şi de formă impozitele se împart in impozite:

a) directe

b) indirecte.

Aceasta este cea mai importanta grupare a impozitelor, atât din punct de vedere teoretic cât si practic.

Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, în funcţie de veniturile şi averea acestora şi pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege. Ele se încasează direct de la contribuabil la anumite termene. Caracteristic acestor impozite este faptul, că persoana care plăteşte impozitul este şi persoana care efectiv îl suportă (de exemplu impozitul pe venit, impozitul pe bunurile imobiliare)

Impozitele indirecte sunt acele impozite, care se stabilesc asupra vânzări bunurilor sau a prestării unor servicii. Ele nu se stabilesc direct asupra contribuabililor.

Plătitorii impozitelor indirecte sunt toţi acei care consumă bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaţia personală a acestora. Impozitele indirecte sunt prevăzute în cote proporţionale asupra valorii mărfurilor vândute şi a serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitate de măsură. Acest tip de impozite nu asigură o repartiţie echilibrată a sarcinilor fiscale. Indiferent de mărimea veniturilor obţinute de consumatori, cota de aplicare a impozitelor este unică. Însa raportat la întregul venit de care dispune cumpărătorul, impozitul indirect capătă un caracter regresiv. Astfel, cu cat o persoana beneficiază de venituri mai mici, cu atât suportă mai greu sarcina fiscală a impozitelor indirecte. Aceste impozite afectează puterea de cumpărare a consumatorilor şi deci contribuie la scăderea nivelului de trai al populaţiei ( de exemplu TVA, accizele, taxele vamale)