Curs la Finante

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 90 în total
Cuvinte : 41537
Mărime: 247.65KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cernit Rodica

Extras din document

Tema 1.

Conţinutul social-economic al finanţelor

1. Finanţele: abordări teoretice şi conceptuale

2. Conţinutul economic al finanţelor

3. Funcţiile finanţelor

4. Rolul finanţelor în evoluţia societăţii

1. Finanţele: abordări teoretice şi conceptuale

Comuna primitivă nu a cunoscut statul. În această orînduire, diferite funcţii publice – organizarea muncii în comun, aplanarea conflictelor dintre ginţi şi triburi – erau îndeplinite de oameni aleşi de către întreaga populaţie. Cu timpul, diviziunea socială a muncii a condus la creşterea productivităţii muncii, şi-a făcut apariţia proprietatea privată, a crescut inegalitatea de avere, iar societatea s-a scindat în clase. Totodată a apărut necesitatea unei instituţii care să protejeze proprietatea privată, să apere privilegiile celor avuţi împotriva celor neavuţi. Această instituţie, care era statul şi-a făcut apariţia.

Separarea statului de societate în sfera relaţiilor economice îşi găseşte expresia în aceea că statul îşi are veniturile, cheltuielile şi datoriile sale proprii; el îşi procură resursele necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale cu ajutorul constrîngerii, pe care o exercită asupra membrilor societăţii.

În primele stadii de dezvoltare a orînduirii sclavagiste, cînd predomina economia naturală, închisă, unele funcţii publice (de conducere, justiţie ş.a.) erau onorifice; construirea de corăbii pentru scopuri militare, poduri, apeducte, şosele ş.a. obiective de uz public, întreţinerea armatelor şi a curţilor, răscumpărarea prizonierilor ş.a. erau asigurate pe calea prestaţiilor în muncă şi a dărilor în natură, la care erau obligaţi supuşii statului, sau pe seama tributurilor, a bunurilor jefuite şi a trofeelor de război de la popoarele învinse. Abia mai tîrziu, cînd a început să se dezvolte economia de schimb, statul sclavagist foloseşte şi resursele băneşti pentru acoperirea cheltuielilor publice. Din acest moment se poate vorbi de apariţia primelor elemente de finanţe (impozite, împrumturi etc.).

În orînduirea feudală relaţiile marfă-bani au cunoscut o mai mare amploare decît în sclavagism, însă ele n-au devenit încă predominante. Ca urmare, pentru paza graniţelor ţării, ducerea de războaie, întreţinerea curţii domneşti, cît şi pentru alte scopuri, statul a continuat să folosească pe scară largă prestaţiile în muncă şi dările în natură, veniturile domeniale şi drepturile regaliene. Vistieria statului se confundă cu „cămara” personală a domnitorului şi era alimentată din impozite în bani, daruri, împrumuturi, tributuri etc. Veniturile în bani aveau o importanţă relativ redusă în acoperirea cheltuielilor statului feudal.

Abia în orînduirea capitalistă producţia de mărfuri devine dominantă, relaţiile băneşti captă o largă dezvoltare, iar întreţinerea aparatului de stat şi acoperirea celorlalte cheltuieli publice se bazează aproape exclusiv pe folosirea resurselor băneşti. În capitalism activitatea statului o caracterizează următoarele două funcţii fundamentale:

1. funcţia internă (principală) – de menţinere a ordinii interne şi de asigurare a funcţionării instituţiilor specifice noii orînduiri;

2. funcţia externă – de apărare a ţării, a independenţei şi suveranităţii naţionale, sau de extindere a teritoriului prin acţiuni militare agresive, anexioniste, după caz.

Spre sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, au loc ascuţirea contradicţiilor interne şi externe ale modului de producţie capitalist, împletirea forţei politice a statului cu puterea economica a monopolurilor, intensificarea rolului intervenţionist al statului. Toate acestea conduc la creşterea vertiginoasă a necesităţilor de resurse băneşti ale satului pentru menţinerea ordinii interne, stimularea dezvoltării anumitor sectoare de activitate; resursele financiare publice se mai folosesc pentru cucerirea de noi pieţe sau menţinerea celor existente, asigurarea materiilor prime şi a resurselor de energie necesare economiei naţionale în condiţii avantajoase, perfecţionarea tehnicii militare, subjugarea altor popoare etc.

În orînduirea socialistă, statul continuă să mobilizeze la dispoziţia sa o importantă din venitul naţional şi s-o utilizeze în scopul îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale. În socialism se menţin producţia de mărfuri şi schimbul mijlocit de bani, însă prelevarea unei părţi din venitul naţional la fondurile ce se constituie în economie şi repartizarea acestora se fac tot prin intermediul banilor.

În procesul procurării şi repartizării resurselor de care are nevoie statul pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale, se nasc anumite relaţii (raporturi) sociale. Aceste relaţii sînt de natură economică şi exprimă repartizarea unei părţi din produsul intern brut (PIB), prin intermediul statului, între diferite categorii sociale. Aceste relaţii, apărute în procesul de mobilizarea şi repartizare a resurselor necesare statului, în formă bănească, sînt relaţii financiare sau, pe scurt, finanţe.

Faptul că finanţele au apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii şi că ele vor dispare atunci cînd nu va mai fi necesară existenţa lor dovedeşte caracterul istoric al acestora.

În toate orînduirile social-economice în care au existat, finanţele s-au manifestat ca relaţii sociale, de natură economică, apărute în procesul repartiţiei PIB, în strînsă legătură cu îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului.

În cele patru orînduiri social-economice finanţele au îmbrăcat forma valorică, bănească, dar, în fiecare din aceste orînduiri, ele au îndeplinit anumit rol. Finanţele publice poartă amprenta condiţiilor economice, politice şi sociale în care se înfăptuieşte procesul constituirii şi repartizării fondurilor financiare astfel:

a) Resursele mobilizate la dispoziţia statului sînt produsul muncii celor ocupaţi atît în sfera producţiei materiale, cît şi în sfera ne materială, care participă cu o parte din veniturile lor la formarea fondurilor respective.

În sclavagism şi feudalism, sumele de bani prelevate la fondurile statului îşi aveau originea în munca sclavilor, negustorilor şi meşteşugarilor de condiţie liberă, respectiv, în munca iobagilor şi a ţăranilor liberi.

În capitalism la fondurile publice participă muncitorii, funcţionarii, fermierii, meşteşugarii şi liberprofesioniştii, precum şi întreprinderile private, mixte sau publice, cu o parte din veniturilor lor, care îmbracă forma salariilor şi altor cîştiguri din muncă, a rentei financiare, a profitului, a dividendelor, a dobînzilor şi comisioanelor etc.

În socialism fondurile de resurse financiare provin de la întreprinderile de stat şi organizaţiile cooperatiste, care deţin principalele mijloace de producţie, şi într-o mică măsură de la muncitori şi funcţionari.

Contribuţia individuală la fondurile publice variază ca formă şi mărime de la o orîndire la alta, de la o categorie socială la alta, de la o ţară la alta şi de la o perioadă la alta.

b) Prelevările de resurse la dispoziţia statului, pe căile arătate mai sus, au un caracter obligatoriu. În caz de nerespectare a termenilor şi condiţiilor de plată, la impozitele pe venit şi pe avere, statul aplică sancţiuni (amenzi, penalizări, executare silită etc.) celor vinovaţi.

c) De pe urma cheltuielilor publice profită beneficiarii direcţi ai acestora – anumite persoane fizice sau juridice, categorii sociale, ramuri (subramuri) ale economiei precum şi societatea în ansamblul său. Repartizarea acestor cheltuieli este diferenţiată.

Finanţarea, din fonduri publice, a anumitor obiective economice favorizează nu numai dezvoltarea ramurilor (subramurilor) respective, dar şi creşterea economică.

Finanţele, ca relaţie de repartiţie a PIB, reprezintă relaţii economice. Finanţele fac parte din baza economică a societăţii.

Sfera finanţelor de asemenea diferă de la o orîndurire la alta. Astfel în sclavagism şi feudalism, sfera finanţelor a fost limitată de slabă dezvoltare a producţiei de mărfuri şi a relaţiilor băneşti. În capitalism finanţele au căpătat o largă dezvoltare. În socialism sfera finanţelor cunoaşte o extindere şi mai mare, determinată de înlocuirea proprietăţii private cu proprietate comună asupra mijloacelor de producţie şi de faptul că statul capătă funcţii noi, legate de organizare şi dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Preview document

Curs la Finante - Pagina 1
Curs la Finante - Pagina 2
Curs la Finante - Pagina 3
Curs la Finante - Pagina 4
Curs la Finante - Pagina 5
Curs la Finante - Pagina 6
Curs la Finante - Pagina 7
Curs la Finante - Pagina 8
Curs la Finante - Pagina 9
Curs la Finante - Pagina 10
Curs la Finante - Pagina 11
Curs la Finante - Pagina 12
Curs la Finante - Pagina 13
Curs la Finante - Pagina 14
Curs la Finante - Pagina 15
Curs la Finante - Pagina 16
Curs la Finante - Pagina 17
Curs la Finante - Pagina 18
Curs la Finante - Pagina 19
Curs la Finante - Pagina 20
Curs la Finante - Pagina 21
Curs la Finante - Pagina 22
Curs la Finante - Pagina 23
Curs la Finante - Pagina 24
Curs la Finante - Pagina 25
Curs la Finante - Pagina 26
Curs la Finante - Pagina 27
Curs la Finante - Pagina 28
Curs la Finante - Pagina 29
Curs la Finante - Pagina 30
Curs la Finante - Pagina 31
Curs la Finante - Pagina 32
Curs la Finante - Pagina 33
Curs la Finante - Pagina 34
Curs la Finante - Pagina 35
Curs la Finante - Pagina 36
Curs la Finante - Pagina 37
Curs la Finante - Pagina 38
Curs la Finante - Pagina 39
Curs la Finante - Pagina 40
Curs la Finante - Pagina 41
Curs la Finante - Pagina 42
Curs la Finante - Pagina 43
Curs la Finante - Pagina 44
Curs la Finante - Pagina 45
Curs la Finante - Pagina 46
Curs la Finante - Pagina 47
Curs la Finante - Pagina 48
Curs la Finante - Pagina 49
Curs la Finante - Pagina 50
Curs la Finante - Pagina 51
Curs la Finante - Pagina 52
Curs la Finante - Pagina 53
Curs la Finante - Pagina 54
Curs la Finante - Pagina 55
Curs la Finante - Pagina 56
Curs la Finante - Pagina 57
Curs la Finante - Pagina 58
Curs la Finante - Pagina 59
Curs la Finante - Pagina 60
Curs la Finante - Pagina 61
Curs la Finante - Pagina 62
Curs la Finante - Pagina 63
Curs la Finante - Pagina 64
Curs la Finante - Pagina 65
Curs la Finante - Pagina 66
Curs la Finante - Pagina 67
Curs la Finante - Pagina 68
Curs la Finante - Pagina 69
Curs la Finante - Pagina 70
Curs la Finante - Pagina 71
Curs la Finante - Pagina 72
Curs la Finante - Pagina 73
Curs la Finante - Pagina 74
Curs la Finante - Pagina 75
Curs la Finante - Pagina 76
Curs la Finante - Pagina 77
Curs la Finante - Pagina 78
Curs la Finante - Pagina 79
Curs la Finante - Pagina 80
Curs la Finante - Pagina 81
Curs la Finante - Pagina 82
Curs la Finante - Pagina 83
Curs la Finante - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Curs la Finante
    • Tema 1 Con_inut soci-ec al Fin.doc
    • TEMA 2 sistem fin.doc
    • Tema 3 Politica fin.doc
    • Tema 5 Sistemul chelt pub.doc
    • Tema 6 Sistemul res fin pub.doc
    • Tema 7 Impozite-no_ gen.doc
    • Tema 8. Asigur_ri _i reasigur_ri.doc
    • TEMA_4 Bugetul si sistemul bugetar.doc

Alții au mai descărcat și

Monedă și Credit

Capitolul I MONEDA ŞI ROLUL să U ÎN ECONOMIE 1.1. Concept, definire, forme 1.1.1. Concept 1.1.2. Apariţia monedei 1.1.3. Definirea monedei...

Moneda și Sistemul Bancar

10.1. Masa monetară şi sistemul monetar al Republicii Moldova Masa monetară reprezintă un indicator care reprezintă toate instrumentele de plată...

Control Financiar - Fiscal

Capitolul 1. Conceptul de control financiar Conceptual, controlul financiar este examinat: - ca parte integranta a managementului la nivel micro...

Finanțele Întreprinderii

CAP.1. ÎNTRPRINDEREA ÎN CONTEXTUL MECANISMELOR ECONOMICO-FINANCIARE Modalităţi de exprimare a valorii în raport cu anticipările agenţilor...

Finanțele întreprinderii

Tema 1:Continutul finantelor intreprinderii 1.1esenta si rolul finantelor intreprinderii.Obiectivele financiare ale intreprinderii 1.2 functiile...

Riscurile Bancare și Gestiunea Acestora

4 4.1 NOŢIUNEA DE RISC BANCAR. BENCHMARK-UL Riscul se găseşte astăzi în centrul afacerilor bancare. Gestionarea riscurilor este funcţia cheie a...

Analiza Politicii Fiscal-Bugetare

1. Reforma sistemului fiscal în perioada de tranziţie – introducere (vezi „Economia României. O viziune ... ”, pp. 150-152) 2. Sistemul fiscal...

Cursuri Finante Publice An I

Curs 1 SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE 1.Continutul si factorii care influenteaza 2.Structura resurselor financiare 3.Dinamica...

Te-ar putea interesa și

Analiza Economico-Financiara a Unei Firme

Societatea comerciala ale carei situatii financiare le analizam este o societate pe actiuni, ce are ca obiect de activitate preponderenta, conform...

Cheltuielile Publice ca Instrument Financiar de Influență a Proceselor Macroeconomice

INTRODUCERE Actualitatea problemei. “Cheltuielile publice exprimă relaţiile economico – sociale în formă bănească, care se manifestă între stat pe...

Venituri si Cheltuieli - Pitesti

I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃ INTRODUCERE Municipiul Piteşti - Repere istorice Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş este unul...

Tendinte in Evolutia Sistemelor de Ocrotire a Sanatatii in Tarile din Ue

Cap 1. Piaţa asigurărilor pe plan internaţional 1.1. Importanţa asigurărilor de sănătate Indiferent de cât de mult a evoluat umanitatea, un lucru...

Finanțarea pe Termen Mediu și Lung a Exporturilor

1. Semnificaţia titlului “Finanţarea reprezintă alocarea de fonduri din surse particulare, ale bugetului de stat sau de la organisme şi...

Curs Finante

CAPITOLUL I Finanţele: concept, evoluţie, conţinut, funcţii 1.1 Finanţele publice – concept şi evoluţie Finanţele reprezintă ştiinţa...

Curs Schematic Finante

FINANŢE PROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE PRIN CARE SE FORMEAZĂ, DISTRIBUIE ŞI SE REDISTRIBUIE RESURSELE ÎN FORMA BĂNEASCĂ PENTRU SATISFACEREA...

Curs Finante

Dublu sens al finanteleor:Contribuabili---Bugent de stat (Flux primordial) Flux de alimentare a bugetului Invers:Buget de stat >Contribuabili...

Ai nevoie de altceva?