Curs Macroeconomie

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 69 în total
Cuvinte : 41256
Mărime: 186.46KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Capitolul 1

MACROECONOMIA. CONCEPTE DE BAZĂ ŞI POLITICI MACROECONOMICE

1.1. ABORDĂRI MACROECONOMICE

Realitatea economică poate fi abordată prin două modalităţi distincte: microeconomia şi macroeconomia. Nivelul de investigare al analizei microeconomice este cel al întreprinderii şi pieţei unui bun sau serviciu. În cadrul analizei microeconomice sunt evidenţiate comportamentele individuale ale unităţilor economice, motivaţiile şi activităţile menajelor individuale şi ale întreprinderilor individuale, atunci când acestea se angajează în procesele de cumpărare şi vânzare, precum şi consecinţele acţiunii lor asupra tipurilor de bunuri şi servicii pe care le produce economia.

Analiza macroeconomică are drept obiect de cercetare economia naţională în întregul ei. Macroeconomia studiază structura, funcţionalitatea şi comportamentul de ansamblu al sistemului economiei naţionale, în strânsă legătură cu sistemul economiei mondiale şi cu mediul înconjurător, în scopul determinării volumului total de bunuri şi servicii şi a tuturor factorilor care-l influenţează. Totodată, macroeconomia studiază ansamblul de mijloace şi instrumente prin care autorităţile publice pot influenţa performanţele sistemului economic. În acest scop, sunt analizate implicaţiile politicii bugetare şi fiscale, monetare, comerciale etc. asupra producţiei şi ocupării, precum şi asupra echilibrului macroeconomic.

Macroeconomia este parte a economiei care constă în procesele şi fenomenele care rezultă din corelarea activităţilor economice la nivelul economiei naţionale.

Macroeconomia se ocupă de studiul unor mărimi agregate cum ar fi consumul final al populaţiei, formarea naţională de capital, economisirea naţională, cererea agregată, oferta agregată etc.

Termenul de macroeconomie a fost propus de Ragnar Frisch în 1933, dar întemeietorul incontestabil al noului domeniu de studiu al ştiinţei economice este economistul John Maynard Keynes. Acesta face abstracţie de bazele microeconomice ale macroeconomiei, considerând că sistemul macroeconomic are proprietăţi independente de cele ale elementelor componente. Noii economişti clasici au reuşit să deducă anumite fenomene macroeconomice pornind de la bazele microeconomice ale acestora.

Macroeconomia o putem interpreta ca o realitate a economiei naţionale a fiecărei ţări, şi în acelaşi timp, ca o parte a ştiinţei economice care studiază această realitate.

Ca realitate, macroeconomia surprinde ansamblul forţelor principale care acţionează şi interacţionează în interiorul unei economii naţionale, în virtutea cărora economia cunoaşte perioade de expansiune şi înflorire a afacerilor, dar şi ani de recesiune.

Ca parte a ştiinţei economice care studiază întreaga economie, dintr-un unghi de vedere naţional, macroeconomia este chemată să explice cum poate fi mărit venitul naţional şi cum poate fi el împărţit mai bine, astfel încât, prin creşterea producţiei, să putem spori şi bunăstarea individuală, generală, să asigurăm echilibrul necesar înaintării prin controlul ciclului de afaceri. Ştiinţa economică despre macroeconomie arată că întreaga economie naţională a unei ţări se poate consolida şi dezvolta sau se poate nărui prin ceea ce a realizat sau nu a realizat pentru individ.

Micro şi macroeconomia sunt inseparabile. Orice teorie macroeconomică se fundamentează pe ipoteze referitoare la comportamente individuale.

Se consideră că o problemă economică devine macroeconomică atunci când şi acolo unde aceasta:

- derivă din formarea şi consolidarea unei anumite economii naţionale;

- stimulează sau afectează realizarea intereselor generale ale agenţilor economici dintr-o ţară;

- încadrarea ei în limite normale de desfăşurare presupune măsuri concertate şi acţiuni convergente din partea participanţilor la viaţa economică;

Obiectivele principale ale cercetării macroeconomice sunt:

a) asigurarea echilibrului dintre cererea globală (agregată) şi oferta globală (agregată);

b) ocuparea deplină a resurselor de muncă;

c) asigurarea economiei naţionale cu monedă în cantităţile şi structurile cerute de desfăşurarea normală a fluxurilor economice reale;

d) realizarea componentelor bugetară şi fiscală ale politicii economice;

e) asigurarea pe termen mediu a unei balanţe comerciale şi a unei balanţe de plăţi externe echilibrate;

f) integrarea problemelor macroeconomice în strategii globale de creştere şi dezvoltare, pentru asigurarea coerenţei deciziilor macroeconomice.

Obiectivele fundamentale relevate de teoria macroeconomică decurg din problemele esenţiale cu care se confruntă economiile contemporane: evoluţia ciclică a activităţii economice, nivelul ridicat al şomajului, rata ridicată a inflaţiei, dezechilibre economice externe sau alte forme de dezechilibre. Aceste probleme cauzează pierderi de venit şi de locuri de muncă ce afectează în mod direct, uneori brutal, nivelul de viaţă al oamenilor. De aceea, responsabilitatea unui guvern este concepută în strânsă legătură cu preîntâmpinarea sau controlul şomajului şi a inflaţiei. Soluţionarea problemelor macroeconomice presupune deci transpunerea lor în obiective de urmărit.

Într-o apreciere sintetică1, obiectul macroeconomiei se referă la: determinarea unor mărimi agregate şi medii în economie; factorii care determină producţia şi ocuparea deplină, consumul, investiţiile, exportul şi importul; cauzele evoluţiilor pe termen scurt şi factorii care influenţează creşterea economică pe termen lung; nivelul general al preţurilor şi rata inflaţiei.

1.2. ECONOMIA NAŢIONALĂ – CADRUL GENERAL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII ECONOMICE

Macroeconomia studiază activitatea economică în ansamblul său, utilizând variabile globale la nivelul unei economii naţionale. Aceasta nu înseamnă că macroeconomia se identifică cu economia naţională.

Economia naţională reprezintă un ansamblu de resurse naturale, materiale, umane etc., de activităţi de producţie, de schimb, de servicii etc., care s-au constituit în ramuri, sectoare de activitate, subramuri etc., la nivelul unei ţări, între care se stabilesc legături reciproce, pe baza cărora se înfăptuieşte mişcarea valorilor materiale şi spirituale, se asigură funcţionarea şi dezvoltarea economică a societăţii2.

Ca sistem istoriceşte constituit al activităţii economico-sociale, economia naţională are ca elemente componente: sursele materiale, umane, financiare etc.; diviziunea socială a muncii şi structura pe ramuri a producţiei sociale; mecanismul de funcţionare a economiei, relaţiile economico-sociale, financiare şi de credit; schimburile economice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale; mediul natural şi calitatea acestuia; sistemul de instruire, cultură şi sănătate. Nivelul de dezvoltare şi starea calitativă ale acestor componente determină, pe de o parte, volumul şi structura bunurilor şi serviciilor obţinute şi ale nevoilor care trebuie satisfăcute, iar, pe de altă parte, posibilităţile de participare la fluxurile economice internaţionale. Economia naţională este, deci, ansamblul activităţilor economice şi sociale, privite în unitatea şi interdependenţele lor, care se desfăşoară în cadrul naţional statal, istoriceşte constituit. Economia naţională reprezintă o formă specifică a diviziunii muncii în interiorul unei naţiuni, al unei ţări. Analiza fenomenelor şi proceselor care au loc în cadrul unei economii naţionale constituie obiectul de studiu al macroeconomiei.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra sistemului economiei naţionale este necesar să analizăm structura acesteia.

Structura economiei naţionale evidenţiază elementele ei componente, natura şi trăsăturile acestora, poziţia lor în cadrul întregului şi rolul pe care îl are fiecare element, precum şi legăturile şi interacţiunile lor reciproce.

Din punct de vedere al criteriilor care stau la baza formării elementelor ei componente se pot distinge următoarele structuri ale economiei naţionale: structura de ramură, structura tehnică, structura demoeconomică, structura organizaţională, structura teritorială, structura de proprietate.

Structura de ramură evidenţiază alcătuirea economiei naţionale pe ramuri şi subramuri. În etapa actuală de dezvoltare a economiei naţionale, principalele ramuri sunt: industria, agricultura, construcţiile, transporturile, telecomunicaţiile, circulaţia mărfurilor, creditul, gospodăria comunală de locuinţe şi alte prestări de servicii, învăţământul, cultura şi arta, ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică, ocrotirea sănătăţii, asistenţa socială şi cultura fizică, administraţia, alte ramuri. Între ramurile economiei naţionale se stabilesc anumite corelaţii care reflectă interdependenţa activităţilor economice şi care contribuie la asigurarea echilibrului macroeconomic.

Structura tehnică evidenţiază alcătuirea economiei naţionale, privită prin prisma tehnicilor şi tehnologiilor existente. Ea dă imaginea asupra gradului de încorporare a ştiinţei, a rezultatelor ei în cadrul economiei naţionale, caracterizând nivelul tehnicii existent şi modul de distribuţie a acesteia pe ramuri. În majoritatea ţărilor, structurile tehnice au un caracter eterogen. Pentru aceste ţări este caracteristic pluralismul tehnologic, adică folosirea în economia naţională a unor tehnici de niveluri esenţial diferite.

Preview document

Curs Macroeconomie - Pagina 1
Curs Macroeconomie - Pagina 2
Curs Macroeconomie - Pagina 3
Curs Macroeconomie - Pagina 4
Curs Macroeconomie - Pagina 5
Curs Macroeconomie - Pagina 6
Curs Macroeconomie - Pagina 7
Curs Macroeconomie - Pagina 8
Curs Macroeconomie - Pagina 9
Curs Macroeconomie - Pagina 10
Curs Macroeconomie - Pagina 11
Curs Macroeconomie - Pagina 12
Curs Macroeconomie - Pagina 13
Curs Macroeconomie - Pagina 14
Curs Macroeconomie - Pagina 15
Curs Macroeconomie - Pagina 16
Curs Macroeconomie - Pagina 17
Curs Macroeconomie - Pagina 18
Curs Macroeconomie - Pagina 19
Curs Macroeconomie - Pagina 20
Curs Macroeconomie - Pagina 21
Curs Macroeconomie - Pagina 22
Curs Macroeconomie - Pagina 23
Curs Macroeconomie - Pagina 24
Curs Macroeconomie - Pagina 25
Curs Macroeconomie - Pagina 26
Curs Macroeconomie - Pagina 27
Curs Macroeconomie - Pagina 28
Curs Macroeconomie - Pagina 29
Curs Macroeconomie - Pagina 30
Curs Macroeconomie - Pagina 31
Curs Macroeconomie - Pagina 32
Curs Macroeconomie - Pagina 33
Curs Macroeconomie - Pagina 34
Curs Macroeconomie - Pagina 35
Curs Macroeconomie - Pagina 36
Curs Macroeconomie - Pagina 37
Curs Macroeconomie - Pagina 38
Curs Macroeconomie - Pagina 39
Curs Macroeconomie - Pagina 40
Curs Macroeconomie - Pagina 41
Curs Macroeconomie - Pagina 42
Curs Macroeconomie - Pagina 43
Curs Macroeconomie - Pagina 44
Curs Macroeconomie - Pagina 45
Curs Macroeconomie - Pagina 46
Curs Macroeconomie - Pagina 47
Curs Macroeconomie - Pagina 48
Curs Macroeconomie - Pagina 49
Curs Macroeconomie - Pagina 50
Curs Macroeconomie - Pagina 51
Curs Macroeconomie - Pagina 52
Curs Macroeconomie - Pagina 53
Curs Macroeconomie - Pagina 54
Curs Macroeconomie - Pagina 55
Curs Macroeconomie - Pagina 56
Curs Macroeconomie - Pagina 57
Curs Macroeconomie - Pagina 58
Curs Macroeconomie - Pagina 59
Curs Macroeconomie - Pagina 60
Curs Macroeconomie - Pagina 61
Curs Macroeconomie - Pagina 62
Curs Macroeconomie - Pagina 63
Curs Macroeconomie - Pagina 64
Curs Macroeconomie - Pagina 65
Curs Macroeconomie - Pagina 66
Curs Macroeconomie - Pagina 67
Curs Macroeconomie - Pagina 68
Curs Macroeconomie - Pagina 69

Conținut arhivă zip

  • Curs Macroeconomie.doc

Alții au mai descărcat și

Monedă și Credit

Capitolul I MONEDA ŞI ROLUL să U ÎN ECONOMIE 1.1. Concept, definire, forme 1.1.1. Concept 1.1.2. Apariţia monedei 1.1.3. Definirea monedei...

Moneda și Sistemul Bancar

10.1. Masa monetară şi sistemul monetar al Republicii Moldova Masa monetară reprezintă un indicator care reprezintă toate instrumentele de plată...

Control Financiar - Fiscal

Capitolul 1. Conceptul de control financiar Conceptual, controlul financiar este examinat: - ca parte integranta a managementului la nivel micro...

Moneda si Credit - Teoria Monetara

Obiectul teoriei monetare şi problemele fundamentale Obiectul teoriei monetare îl constituie percepţia şi evidenţierea relaţiilor existente între...

Evolutia Istorica a Finantelor Publice - Conceptul de Finante Publice

I. Evolutia istorica a finantelor publice. Conceptul de finante publice 1. Evolutia istorica . Pe treptele dezvoltarii social-economice finantele...

Mecanismul Cursului Valutar

1.Modelul actual al etalonului monetar. În lunga istorie a monedei, componentele sale, componenta-etalon şi cea semn, au evoluat, modificându-şi...

Managementul Riscului Valutar

1. Riscul valutar: conţinut, clasificare, factori de influenţă În activitatea financiar-monetară internaţională problema pronosticării,...

Piața Financiară Internațională

4.1. Funcţiile relaţiilor financiar-valutare internaţionale Relaţiile economice internaţionale se desfăşoară sub forma unor schimburi de mărfuri...

Te-ar putea interesa și

Factori Fundamentali de Influență asupra Cursului de Schimb

1.1. Cursul valutar: concept, funcţii, forme Schimburile economice internaţionale fiind exprimate în valută presupun cunoaşterea cursului valutar...

Politici Monetare

Introducere Lucrarea de fata îsi propune sa abordeze o tema deosebit de interesanta si actuala a finantelor, si anume politica monetara de...

Cursuri valutare fixe vs cursuri valutare flotante

Introducere Prin acest proiect, noi ne-am propus să tratăm noţiunea de ”curs valutar” şi implicaţiile sale în desfăşurarea mecanismelor la nivel...

Cursul de Schimb al Leului si Influenta acestuia asupra Echilibrului Macroeconomic din Romania

1.Introducere Complexitatea fenomenelor economice actuale si multitudinea conexiunilor dintre acestea reprezinta o provocare deosebita pentru...

Impactul Politicii Cursului Valutar asupra Evoluțiilor Macroeconomice din Republica Moldova

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA CURSULUI VALUTAR DIN REPUBLICA MOLDOVA Piaţa valutară reprezintă piaţa pe care persoanele juridice si fizice...

Relatii Comerciale Internationale si Corespondenta

CURSUL 1 MANAGEMENTUL RELAŢIILOR ECONOMICE INTERNAŢIONALE A. Aspecte generale ale managementului internaţional B. Funcţiile managementului...

Curs Macroeconomie

Introducere Economiştii s-au preocupat destul de târziu de probleme precum fluctuaţiile ciclice ale activităţii, şomaj, inflaţie sau modificările...

Curs 1 Macroeconomie

Comportamentul producatorului in conditiile concurentei pure si perfecte si a celei imperfecte Comportamentul producatorului in conditiile...

Ai nevoie de altceva?